Producția industrială a României a crescut în luna iulie sub așteptări, iar industria își revine mai lent comparativ cu a altor state din regiune, atrag atenția analiștii grupului financiar austriac Erste. Creșterea producției industriale în iulie, de 3,3% față de iunie, s-a situat sub așteptările Erste pentru un avans de 5,9%. În urma acestei evoluții, contracția anuală a producției industriale a ajuns în iulie la 9,9%, față de 14,3% în iunie, dar semnificativ sub 8%, cât era media așteptărilor analiștilor consultați de Bloomberg. Spre deosebire de alte țări din regiune, România nu reușește să țină pasul cu revenirea încrederii în Germania, principalul partener comercial. Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, rămâne, însă, optimist privind revenirea economiei.
Erste analizează mai multe țări din regiune, respectiv Cehia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Serbia, Croația.
Producția industrială în regiune
"Recuperarea industriei în România este mai lentă comparativ cu a altor state similare din regiune, cauzele fiind, probabil, rolul mai marginal pe lanțurile de producție din Europa, forța mai redusă a exportatorilor români, precum și problemele de competitivitate ale sectoarelor cu utilizare intensivă de forță de muncă. Perspectiva pentru industria prelucrătoare nu este deloc bună, întrucât recuperarea comenzilor noi a încetinit în iulie, în timp ce indicatorul de încredere a stagnat în august față de luna anterioară. Efectul pozitiv al revenirii treptate a comenzilor a fost anulat de majorarea stocurilor și înrăutățirea așteptărilor privind producția", potrivit unei note de cercetare a analiștilor Erste. Erste deține în România BCR.
Managerii din industria prelucrătoare raportează o utilizare a capacității la cel mai scăzut nivel începând cu primul trimestru din 2001, moment de la care Comisia Europeană a început să furnizeze astfel de informații despre România.
Principala componentă a producției industriale, industria prelucrătoare, a crescut cu 4,3% în iulie față de iunie, limitând declinul anual la 7,3% în iulie, comparativ cu 12,8% în luna anterioară. Celelalte componente importante, industria extractivă și energia, au scăzut, anual, cu 10,4%, respectiv 2,2%.
"Comenzile noi pentru industria prelucrătoare au crescut cu 8,8% față de iunie, iar declinul anual a ajuns în iunie la 4,7%, de la 10,1% în iunie. În pofida îmbunătățirii datelor privind încrederea (mediului de business, n.r.) în Germania, principalul partener comercial, datele slabe pentru industria prelucrătoare din România sugerează că recuperarea acesteia ar putea rămâne în urmă și va avea, probabil, o evoluție mai slabă comparativ cu a țărilor din regiune", scriu analiștii Erste.
Datele privind producția industrială anunțate de INS astăzi sunt disponibile aici.
Notă de datele mai slabe a luat și ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, care rămâne, însă, în continuare optimist pentru o revenire în V a economiei.
"Revenirea industriei, în acest context global extrem de dificil. Așa cum am anticipat, sectorul industrial își revine din trimestrul III. Nimeni nu poate să mai nege acest lucru. Este un sector care a fost distrus de guvernarea socialistă în ultimii ani dar acum arată semne clare de revenire. Vă aduc aminte doar supraimpozitarea contractelor part time, supraacciza la combustibil, TVA defalcat, oug 114, etc. Am eliminat din primul moment măsurile luate de PSD împotriva sectorului industrial și se vede. Este deja din ce în ce mai clar că am eliminat toate scenariile apocaliptice pentru economia României. Scenariul nostru de bază cu o revenire în "V" a economiei în 2020 este acum acceptat de TOATĂ lumea", a scris Cîțu într-o postare pe Facebook.
Industria prelucrătoare românească și încrederea companiilor germane
