Autori

Sectorul IMM se confruntă cu perspectiva unei crize grave, în contextul în care foarte multe astfel de companii au un acces dificil la finanțare și, în încercarea a-și păstra lichiditățile de care depinde soarta afacerii, aleg să-și plătească funizorii cu întârzieri mari. Companiile neplătite procedează similar, cu posibilitatea de a genera "un blocaj în lanț care va avea un efect dezastruos asupra întregii economii", atrage atenția Ionuț Simion, country managing partner PwC România. Situația exista și înainte, dar a fost înrăutățită de reducerea sau oprirea chiar a unor activități economice, decisă de Guvern în contextul epidemiei de coronavirus. Guvernul ar trebui să analizeze mai multe măsuri pentru a accelera circuitul banilor între firme, o posibilă măsură fiind, de exemplu, suspendarea tarifului perceput de platforma Ministerului Economiei pentru compensarea unei facturi. Costul este prea ridicat pentru IMM, afirmă Simion, care este și președinte al AmCham, Camera de Comerț Americană în România.

Necesarul de împrumut al statului pentru anul 2020 a urcat la 120 miliarde de lei (24,7 miliarde euro), o sumă record, echivalentă cu peste 10% din PIB, după ce Guvernul a revizuit ținta de deficit bugetar de la 3,6%, cât anticipa anterior, la 6,7%, în contextul în care statul alocă tot mai multe resurse pentru sistemul de sănătate și pentru sprijinirea economiei, iar veniturile scad din cauza restricțiilor impuse pentru a limita răspândirea coronavirusului. La un deficit estimat la 3,6%, necesarul de împrumut era de 87 miliarde de lei pentru anul acesta, relevă date analizate de Profit.ro.

Persoanele înregistrate în Spațiul Privat Virtual, serviciul online pus la dispoziție de ANAF, vor putea face plata obligațiilor fiscale la buget direct cu cardul bancar prin interconectarea cu ghiseul.ro, soluție care va permite achitarea a peste 30 de impozite și contribuții, anunță Ministerul Finanțelor.

Ministerul Finanțelor implementează în prezent proiectul pentru conectarea online la ANAF a caselor de marcat la un cost mult redus față de proiectul inițial, pregătit anul trecut și despre care Profit.ro a scris la momentul respectiv. Dacă proiectul inițial urma să coste 91,5 milioane de lei, acum trei IT-iști voluntari de la Asociația pentru Tehnologii Avansate - ATA, un ONG, au dezvoltat lucrând două luni în timpul liber aplicația software pe care ATA a donat-o Finanțelor. Pentru hardware, Finanțele au realocat două servere deja cumpărate și vor mai achiziționa alte trei cu un preț total estimat sub 100.000 de euro. Cu trei IT-iști lucrând pro bono în timpul liber și cu 100.000 de euro, ministerul reușește să implementeze un proiect de 91,5 milioane lei și să facă astfel o economie de 91 milioane lei. Ceea ce s-a întâmplat în acest caz este extraordinar și un exemplu de urmat, dar ridică semne de întrebare asupra modului rigid în care statul găsește soluții și a sumelor alocate pentru astfel de proiecte.

Numărul posturilor ocupate în Ministerul Finanțelor, ANAF și restul unităților subordonate, se situează, potrivit celor mai recente date disponibile, la 25.031, față de 25.184 în luna noiembrie, lună la începutul căreia guvernul PSD a fost înlocuit cu guvernul PNL. Cum numărul de posturi ocupate de 25.031 este aferent lunii martie, rezultă că în primele 5 luni ale noii guvernări a scăzut personalul cu 153 de angajați, în contextul în care numai prin plecări voluntare și pensionări dispar anual în jur de 1.000 sau chiar mai mulți dintre angajații Ministerului Finanțelor și structurilor subordonate. Doar o parte dintre aceștia sunt înlocuiți.

ANAF recomandă contribuabililor, și în perioada decretării stării de alertă, interacțiunea la distanță cu unitățile fiscale, pentru a nu fi zădărnicit efortul întregii societăți de limitare a răspândirii infectării cu noul coronavirus. De asemenea, conducerea ANAF a dispus continuarea implementării măsurilor de protecție a contribuabililor și a angajaților, printre care dezinfectarea spațiilor cât mai des, măști pentru angajați și vizitatori, lucrul de la domiciliu unde este posibil și ghișee cu plexiglas.

România a gestionat într-un mod eficient criza pandemică, astfel că poate introduce în acest moment măsuri graduale de relaxare, însă autoritățile și populația trebuie să fie pregătite în orice moment pentru retragerea măsurilor de relaxare, în funcție de evoluția pandemiei. "Responsabilitatea trece de la autorități la fiecare dintre noi. Contribuția fiecăruia contează ca să nu pierdem ce am câștigat cu atâta dificultate, cu mari sacrificii până în acest moment", a declarat consilierul prezidențial pe probleme de sănătate, Loreta Păun. Mesajul Președenției în această perioadă este că trebuie să rpmânem cu toții vigilenți.

Guvernul a împrumutat astăzi 3,3 miliarde de euro de pe piețele externe, la dobânzi destul de ridicate comparativ cu o ieșire pe extern similară din luna ianuarie, în contextul în care impactul epidemiei de coronavirus asupra economiei globale a afectat în ultimele luni și piețele financiare. Ministerul Finanțelor a ieșit să se împrumute cu două emisiuni de eurobonduri, pe 5 și 10 ani. Cererea din partea investitorilor a fost foarte ridicată, de 13 miliarde de euro, inclusiv din cauza dobânzilor mari oferite. Potrivit datelor Bloomberg, Ministerul Finanțelor a decis în final să împrumute 3,3 miliarde de euro, peste recordul anterior de 3 miliarde de euro stabilit în martie anul trecut și repetat în ianuarie anul acesta.

Guvernul a ieșit astăzi să se împrumute de pe piețele externe cu două emisiuni de eurobonduri, pe 5 și 10 ani. Statul s-a împrumutat cel mai recent de pe piața externă în ianuarie, când a împrumutat 3 miliarde de euro. România are un rating recomandat pentru investiții din partea celor trei mari agenții, S&P, Fitch și Moody's, dar toate au în prezent o perspectivă negativă pentru calificativul suveran al României. Recent, Fitch și Moody's au revizuit în aprilie de la stabilă la negativă perspectiva ratingului României, însă, foarte important, S&P, care a înrăutățit perspectiva la negativă în decembrie, ar urma să comunice o decizie la început de iunie.

Numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice a crescut și în luna martie, astfel că totalul de la schimbarea guvernului PSD cu un executiv PNL, la începutul lunii noiembrie a anului trecut, a ajuns la un plus de 12.268 de posturi. Totalul angajărilor este mai ridicat decât reflectă numărul de posturi ocupate, indicator raportat de Ministerul Finanțelor, întrucât acesta nu evidențiază impactul posturilor eliberate prin pensionări, demisii sau demiteri, fiind cunoscut că la schimbările de guverne sunt înlocuite de foarte multe ori conducerile instituțiilor publice chiar și la eșaloane inferioare.