Autori

Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București (DGRFP) a suplimentat numărul ghișeelor deja deschise cu alte 28, acestea fiind dedicate persoanelor fizice arondate sectoarelor din București și județul Ilfov, potrivit ANAF. Totodată, ANAF a transmis că regretă disconfortul creat de transmiterea de somații de către Administrația Sector 6 a Finanțelor Publice, către contribuabili care au achitat taxele.

ANAF a încetinit la jumătate, în pandemie, verificările efectuate în rândul persoanelor cu venituri mari, printre care proprietari de firme și artiști, în cazul cărora analiza Fiscului indică risc de nedeclarare a veniturilor și, implicit, de neplată a obligațiilor fiscale, relevă date analizate de Profit.ro.

Investițiile de anul trecut au totalizat 53,2 miliarde de lei, "cea mai mare sumă investită în economie în ultimii 10 ani", potrivit Ministerului Finanțelor, o creștere de 9,5 miliarde lei față de anul anterior. Ca pondere în PIB, investițiile au fost la 5,1%, cel mai ridicat nivel începând din 2015, când indicatorul s-a situat la 5,8%. O diferență majoră este, însă, că în 2015 Guvernul investea 41,6 miliarde lei (5,8% din PIB) făcând împrumuturi nete (deficitul bugetar) de aproape 11 miliarde de lei. În 2020, investițiile au fost de 53,2 miliarde de lei, în fapt doar 35,2 miliarde de lei de la bugetul de stat iar restul fonduri UE, în timp ce împrumuturile nete, cele care cresc datoria statului, au ajuns la 102 miliarde de lei. Această situație reflectă o agravare semnificativă, într-un an de criză, a unui dezechilibru major în bugetul statului, care mai este capabil să asigure din taxe și impozite resurse doar pentru plăți cum sunt pensiile și salariile.

Guvernul a împrumutat în luna ianuarie 8,3 miliarde de lei, din care 7,36 miliarde lei prin vânzarea de titluri de stat pe piața internă către bănci și investitori, în timp ce 955 de milioane de lei au fost atrase de la populație prin vânzarea de titluri de stat prin Poștă și Trezorerie. În anul 2020, statul a strâns suma de 163,8 miliarde lei (33,6 miliarde euro), un nou record, care include finanțările obținute prin emisiuni de obligațiuni, în lei și valută, pe piața internă și pe extern, precum și împrumuturile direct de la populație și pe cele contractate de la instituții financiare, precum BERD sau Banca Mondială. În 2019, pentru comparație, statul a atras per total suma de 91 miliarde lei.

Riscul unei retrogradări a ratingului de țară al României s-a redus ușor, însă statul trebuie să arate un angajament credibil pe termen mediu de a pune în ordine finanțele publice, atrage atenția agenția de evaluare Fitch, citată de Bloomberg. Toate cele trei mari agenții de rating, Fitch, S&P și Moody's, evaluează România cu cel mai scăzut calificativ din categoria recomandată investitorilor, iar pe finalul anului trecut au păstrat calificativul la nivelul respectiv, însă cu perspectivă negativă.

Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect de ordonanță de urgență care ar urma să clarifice transpunere în legislația națională a unei recomandări UE, care afectează de la 1 ianuarie 2021 importurile din Turcia, unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai României. Proiectul a fost inițiat după ce ambasadorul Turciei, Füsun Aramaz, s-a întâlnit recent cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Trebuie menționat că România, potrivit Ministerului Finanțelor, pare a fi singurul stat UE în situația de a aplica acest tratament fiscal restrictiv importurilor din Turcia.

Statul a împrumutat în luna ianuarie peste 955 milioane lei de la populație prin vânzarea de titluri de stat în cadrul programului Tezaur, aceasta fiind cea mai mare sumă atrasă lunar prin acest instrument, potrivit Ministerului Finanțelor. Mai multe runde de titluri de stat cumpărate de populație în trecut au avut scadența în decembrie 2020 și au influențat probabil subscrierile din ianaurie 2021, întrucât o parte dintre persoanele respective au investit din nou banii tot în titluri de stat.

Ministerele au primit termen să transmită până astăzi, 28 ianuarie, către Ministerul Finanțelor o situație a sporurilor plătite angajaților proprii, dar și celor din structurile subordonate, potrivit unei solicitări transmise acestora de către ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și analizată de Profit.ro. Solicitarea vizează, astfel, doar angajații administrației centrale, al căror număr, potrivit celor mai recente date disponibile, se ridică la 798.600 de persoane. Premierul a transmis recent că are loc o analiză a sporurilor pentru a stabili unde este necesară acordarea acestora și unde nu. Sunt verificate toate sporurile, printre care cele pentru condiții vătămătoare, pentru condiții grele sau pentru titlul științific de doctor.

Peste 30% din cei aproximativ 1.000 de inspectori Antifraudă au câștigat în ultimii ani în instanță reîntregirea la nivelul de 25% din salariul brut a sporului pentru risc și solicitare neuropsihică, diminuat la 5% la începutul anului 2017. În plus, aceștia au obținut și plata din urmă a diferențelor, la nivelul a câteva zeci de mii de lei pentru fiecare angajat, pe care ANAF le plătește în tranșe anuale în termen de cinci ani, potrivit liderilor SindFISC, sindicat al angajaților din Finanțe și ANAF. SindFISC a semnalat în decembrie situația conducerii ANAF, solicitând remedierea acesteia.

Guvernul a înregistrat anul trecut un deficit bugetar de 9,79% din PIB, 101,9 miliarde lei, un record, în contextul în care veniturile au fost afectate de impactul economic al pandemiei de coronavirus, în timp ce cheltuielile au urcat în mare măsură din același motiv, în special pentru sectorul de sănătate și pentru susținerea mediului de afaceri. Potrivit Ministerului Finanțelor, sume în valoare de 46,31 miliarde lei (4,45% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale, investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19. Ținta de deficit asumată de Guvern la rectificarea din noiembrie a fost de 96 miliarde de lei, 9,1% din PIB. Deficitul bugetar reprezintă diferența dintre cheltuieli și veniturile mai mici ale statului și trebuie acoperit prin împrumuturi, care cresc datoria publică.