Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect de ordonanță de urgență care ar urma să clarifice transpunere în legislația națională a unei recomandări UE, care afectează de la 1 ianuarie 2021 importurile din Turcia, unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai României. Proiectul a fost inițiat după ce ambasadorul Turciei, Füsun Aramaz, s-a întâlnit recent cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Trebuie menționat că România, potrivit Ministerului Finanțelor, pare a fi singurul stat UE în situația de a aplica acest tratament fiscal restrictiv importurilor din Turcia.
Turcia a fost inclusă de Consiliul European pe Anexa II a unei liste de jurisdicții necooperante în scop fiscal. Anexa I cuprinde statele care nu cooperează, în timp ce Anexa II include țările despre care UE consideră că nu cooperează complet. Consiliul a recomandat statelor membre să ia măsuri astfel încât să nu piardă venituri din taxe și impozite la relațiile comerciale cu statele necooperante (cele de pe Anexa I). România a aplicat, într-o formulă dură, aceeași prevedere și statelor din Anexa II.
Pe aceste liste se află în general paradisuri fiscale, însă includerea Turciei, o surpriză, a complicat situația.
"În vederea clarificării legislației referitoare la jurisdicțiile necooperante, Ministerul Finanțelor anunță că a întreprins demersurile necesare pentru ca, în scurt timp, să fie modificate prevederile Codului fiscal. Acest punct, introdus printr-o modificare intrată în vigoare în ianuarie 2021, prevede că sunt nedeductibile cheltuielile efectuate ca urmare a unor tranzacții cu o persoană fizică sau juridică situată într-un stat care, la data înregistrării cheltuielilor, este inclus în anexa I și/sau anexa II din Lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. mModificarea va viza eliminarea prevederii conform căreia statele incluse în anexa II vor fi considerate drept jurisdicții necooperante în scopuri fiscale, măsură care vine să clarifice în acest sens, inclusiv tratamentul fiscal aplicat tranzacțiilor efectuate începând cu 1 ianuarie 2021. În baza informațiilor disponibile până acum, niciun alt stat membru nu a adoptat măsuri similare împotriva jurisdicțiilor incluse în anexa II din Lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale", a anunțat Ministerul Finanțelor.
CITEȘTE ȘI Guvernul schimbă deja schema de compensare a industriei HoReCa: Noi condiții și costuri pentru firme, verificate de ANAF, în schimb termene de plată prelungite cu lunile pentru autoritățiSchimbarea legislativă transpusă în codul Fiscal a stabilit că, începând cu 1 ianuarie 2021, cheltuielile efectuate ca urmare a unor tranzacții cu persoane juridice situate în jurisdicții necooperante în scop fiscal, conform definiției și listei UE, sunt nedeductibile la calculul impozitului pe profit.
Astfel, toate costurile companiilor înregistrate în legătură cu parteneri din Turcia ar fi nedeductibile din punctul de vedere al impozitului pe profit. Așadar, impozitul pe profit rezultat din această reclasificare va reprezenta un cost suplimentar, care ar putea fi regăsit inclusiv în valoarea bunurilor sau serviciilor furnizate ulterior pe piața din România.
"Cel mai probabil, România a introdus restricția în Codul Fiscal ca urmare a unui raport emis de Consiliul European la sfârșitul anului 2019, prin care recomanda statelor membre să aplice măsuri defensive în domeniul fiscal începând cu 1 ianuarie 2021. Aceste măsuri defensive își propun să încurajeze jurisdicțiile aflate pe lista UE să devină conforme cu regulile și criteriile UE privind o bună guvernanță fiscală (transparență fiscală, sisteme care să asigure o taxare echitabilă, schimb de informații și altele). Însă recomandarea se referă la jurisdicțiile necooperante din Lista UE, respectiv cele incluse în Anexa I, nu și cele din Anexa II, precum Turcia. Mai mult, recomandările Consiliului privind măsura defensivă de neacordare a deductibilității costurilor aferente tranzacțiilor cu aceste jurisdicții necooperante vizează doar anumite cheltuieli, cum ar fi, spre exemplu, plăți de dobânzi, redevențe, drepturi de proprietate intelectuală sau servicii, și nu includ tranzacții precum achizițiile de bunuri (așa cum a fost transpusă această regulă în legislația internă)", a scris recent, într-o opinie pe această temă, Andreea Geacu, senior manager, Taxe Directe, Deloitte România.
Pe lângă faptul că au inclusi și statele din Anexa II, deși nu ar fi fost necesar, autoritățile românie au preluat în Codul Fiscal noua prevedere fără a diferenția cheltuielile cu achiziția de bunuri (spre exemplu, stocuri sau echipamente) și de cele cu servicii, dobânzi, redevențe sau alte elemente similare (intangibile), toate tranzacțiile cu Turcia care generează cheltuieli în contabilitate intră sub incidența sa.
"Drept urmare, începând cu 1 ianuarie 2021, toate costurile companiilor înregistrate în legătură cu parteneri din Turcia vor fi nedeductibile din punctul de vedere al impozitului pe profit. Așadar, impozitul pe profit rezultat din această reclasificare va reprezenta un cost suplimentar, care ar putea fi regăsit inclusiv în valoarea bunurilor sau serviciilor furnizate ulterior pe piața din România", afirmă consultantul Deloitte.
În anul 2019, România a importat bunuri din Turcia în valoare de aproape 3,9 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 16% din totalul importurilor efectuate din țări non-UE.