Autori

ANAF desfășoară o amplă campanie de informare a contribuabililor cu privire la mecanismele de eșalonare a obligațiilor fiscale restante pe care aceștia le pot folosi pentru a evita o eventuală executare silită. ANAF trimite scrisori firmelor și persoanelor fizice cu datorii, pentru a le prezenta facilitățile fiscale, precum și condițiile de îndeplinit pentru accesarea acestora.

Guvernul va avea și anul acesta un necesar brut de finanțare ridicat, de circa 127 miliarde de lei, după ce anul trecut necesarul de împrumut al statului s-a situat la 143,5 miliarde lei, o sumă record. Pentru deficitul bugetar de 7% din PIB, nivel țintit în 2021 de Guvern potrivit declaraților premierului Florin Cîțu, sunt necesare finanțări de 79,5 miliarde de lei, în timp ce pentru rostogolirea datoriilor mai vechi ce ajung la scadență este nevoie de circa 48 de miliarde de lei. Suma împrumutată efectiv anul trecut s-a situat la circa 163 miliarde lei.

Ministerul Finanțelor a planificat pentru ianuarie 2021 împrumuturi de 5,12 miliarde lei prin emisiuni de obligațiuni către bănci și investitori de pe piața internă. Suma este ușor sub media lunară din 2020 pe piața pentru investitori instituționali, de 6,1 miliarde lei. În 2010, în total, incluzând împrumuturi pe piața externă, împrumuturi de la populație, Comisia Europeană și instituțiile internaționale, Guvernul a împrumutat suma de 163,8 miliarde lei (33,6 miliarde euro), un nou record. În 2019, pentru comparație, statul a atras per total suma de 91 miliarde lei.

Anul 2020 a fost unul dificil din perspectiva legislației fiscale, în contextul în care măsurile adoptate de autorități pentru combaterea epidemiei de coronavirus au necesitat și foarte multe schimbări cu impact fiscal, de obicei anunțate și implementate foarte rapid. Situația a fost agravată și de disensiunile dintre Guvernul controlat de PNL și Parlament, unde Executivul nu avea suficientă susținere, astfel că legislația din Parlament a modificat repetat deciziile Guvernului. Foarte multe schimbări au fost adoptate, însă, pe final de an, inclusiv de către Parlament, cum ar fi două legi cu ample modificări ale Codului Fiscal și Codului de procedură fiscală, publicate în Monitorul Oficial în a doua jumătate a lunii decembrie.

Cota redusă de 5% a TVA se va aplica, în continuare, doar pentru livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 450.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de persoane fizice. O ordonanță, care amână până la 1 ianuarie 2022 aplicarea unei legi a parlamentului pentru eliminarea acestei limitări, a fost publicată acum în Monitorul Oficial.

ANAF a pregătit modificarea formularului 212 ”Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”, pentru a da posibilitatea celor care o completează să declare către Fisc obligațiile fiscale pentru indemnizații și să deducă costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale, în conformitate cu anumite schimbări legislative. Modificările sunt, încă, la stadiul de proiect, iar pentru a intra în vigoare trebuie adoptat ordinul de președinte ANAF și publicat în MO.

ANAF a semnat contractul privind dezvoltarea sistemului informatic SAF-T, iar finalizarea acestuia este planificată pentru luna iulie 2021. În perioada ianuarie-februarie, vor avea loc consultări între Ministerul Finanțelor și ANAF cu reprezentanți ai mediului de afaceri, dezvoltatorii de software de contabilitate și CECCAR, pentru asigurarea unei înțelegeri comune a modului de implementare a sistemului. De asemenea, consultările vor viza și analiza elementelor critice ale sistemului: capabilitățile SAF-T, impactul schimbărilor asupra sistemelor interne ale companiilor, fluxul procesului de control fiscal, standardul SAF-T, tipul de date etc.

MInisterul Finanțelor a pregătit mai multe modificări ale programelor IMM Factor, prin care ajută IMM-urile să depășească dificultățile legate de încasarea facturilor, și IMM Invest, care are ca scop facilitarea accesului la finanțare bancară. Pentru IMM Factor, ministerul propune prelungirea perioadei schemei de ajutor de stat și modificări ale costurilor considerate ajutor de stat, în timp ce în cazul IMM Invest urmează să fie introduse instrumente de finanțare-garantare adaptate specificului agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar în general.

Guvernul a împrumutat în 2020 suma de 163,8 miliarde lei (33,6 miliarde euro), un nou record, care include finanțările obținute prin emisiuni de obligațiuni, în lei și valută, pe piața internă și pe extern, precum și împrumuturile direct de la populație și pe cele contractate de la instituții financiare, precum BERD sau Banca Mondială. În 2019, pentru comparație, statul a atras per total suma de 91 miliarde lei. Împrumuturile foarte mari din acest an au fost necesare în contextul în care Guvernul a anunțat un deficit record de 96 miliarde lei (9,1% din PIB), bugetul fiind afectat de impactul epidemiei de coronavirus asupra veniturilor, dar mai ales asupra cheltuielilor, suplimentate masiv pentru sănătate și pentru programe de susținere a economiei.

Perioada în care debitorii care se confruntă cu dificultăți financiare pot solicita amânarea la plată a ratelor va fi extinsă și în 2021, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență redactat de Ministerul Finanțelor. Astfel, debitorii vor putea solicita până la 15 martie cel târziu această faciitate, urmând ca băncile să răspundă până la 31 martie. Perioada maximă de 9 luni pentru care poate fi solicitată amânarea include și perioada pentru care au fost suspendate creditele în baza moratoriului legislativ sau a unui moratoriu non-legislativ, sau în ambele cazuri.