Autori

Cine vrea neapărat să ia permisul de conducere ar trebui să facă școala de șoferi și să susțină examen în anumite județe, unde rata de promovabilitate la proba practică este cu mult mai ridicată față de alte zone ale țării, reiese din datele MAI analizate de Profit.ro. Astfel, județele cu cea mai ridicată rată de trecere a probei practice pentru obținerea permisului sunt Brăila, cu aproape 80% dintre candidați, precum și Vâlcea, Satu-Mare, Botoșani și Caraș-Severin, toate cu peste 70% promovabilitate la traseu. La polul opus, în Iași, Argeș și Sibiu, rata de succes la proba practică este de 33-34%, cea mai scăzută din țară.

Străinii reprezintă 1,1% dintre angajații din România, potrivit calculelor Profit.ro, cei din afara UE, SEE sau Elveția, având o pondere de numai 0,84% din total. Numărul acestora este destul de redus, în contextul în care autoritățile au aprobat în fiecare an aducerea de noi contingente de câteva zeci de mii de angajați. Recent, Guvernul a adoptat o hotărâre, anunțată anterior de Profit.ro, prin care este dublat numărul avizelor acordate muncitorilor străini. La finele anului trecut, Guvernul Cîțu a revizuit estimările pentru 2021 și a stabilit un contingent mai mic, de 25.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă. Executivul pregătise majorarea cu 10.000 a contingentului de lucrători străini, dar acum numărul a fost stabilit la un total de 50.000 de lucrători.

Persoanele care obțin venituri din activitatea de acordare de meditații au obligația de a se înregistra fiscal și de a declara veniturile realizate, atrage atenția, acum, la început de an școlar, ANAF printr-un comunicat. Profit.ro a scris, la finalul anului trecut, în baza unui document al agenției, că ANAF analizează situația veniturilor obținute din acordarea de meditații, constatând în perioada pandemiei un risc mai ridicat de nedeclarare a acestor venituri. ANAF menționa atunci că, în funcție de evoluția situației și de riscul fiscal reprezentat, are în vedere și controale antifraudă în acest domeniu.

Companiile de stat, controlate de Guvern și autorități locale, nu au reușit să-și reducă în trimestrul al doilea restanțele, totalul datoriilor cu termen de plată depășit fiind de 10,7 miliarde de lei, la fel ca la finele lunii martie. Restanțele celor circa 1.200 de companii au crescut puternic în contextul impactului economic al măsurilor pentru combaterea pandemiei de coronavirus. Dacă în decembrie 2019 se situau la 4,4 miliarde de lei, în iunie 2020 au ajuns la 5,64 miliarde de lei, în decembrie la 9,55 miliarde de lei, iar acum staționează la 10,7 miliarde de lei, deși economia își revine accelerat.

ANAF a publicat un proiect de ordin de președinte privind privind natura informațiilor pe care contribuabilul/plătitorul trebuie să le declare prin fișierul standard de control fiscal (SAF-T), modelul de raportare al acestuia, procedura de transmitere, precum și termenele de depunere și data/datele de la care categoriile de contribuabili/plătitori sunt obligate să depună fișierul standard de control fiscal. Astfel, proiectul prevede ca depunerea SAF-T să devină obligatorie de la data de 1 ianuarie 2022 pentru marii contribuabili, de la 1 ianuarie 2023 pentru mijlocii și de la 1 ianuarie 2025 pentru mici.

ANAF a încheiat în perioada martie - iunie anul acesta un număr de 58 de inspecții fiscale la firme care fac transport transfrontalier de marfă, în urma cărora a stabilit sume suplimentare în valoare de 283,37 milioane lei, potrivit unui document ANAF analizat de Profit.ro. O mare parte a acestei sume provine, probabil, din reîncadrarea diurnelor șoferilor ca venituri de natură salarială, ceea ce presupune un nivel mult mai ridicat de taxare. ANAF are în derulare încă 41 de astfel de inspecții fiscale, despre care afirmă că nu ca obiectiv impozitarea "diurnei", dar că inspecțiile au constat că au fost acordate sume de bani denumite generic "diurnă", în funcție de productivitatea muncii, aceste sume neavând legătură cu destinația indemnizatiilor de delegare/detașare prevăzute de lege, fiind acordate în vederea asigurării salariului minim din statul membru.

Ministerul Finanțelor a publicat specificațiile tehnice pentru proiectul e-Factură, despre care premierul Florin Cîțu a anunțat săptămâna trecută că va fi lansat pe 15 septembrie în teste, urmând ca de la 1 octombrie să fie operațional pentru facturile emise în relația dintre firme și instituții de stat (B2G - business to government). O dezvoltare ulterioară a acestui sistem va viza și facturile emise între firme (B2B - business to business). Potrivit premierului, dezvoltarea sistemului eFactură va avea loc la finalul anului.

Guvernul intenționează să împrumute de pe piețele externe, prin emisiuni de obligațiuni, 13,5 miliarde de euro în perioada septembrie 2021 - decembrie 2022, din care aproximativ 3 miliarde de euro până la finalul acestui an. Aceste împrumuturi se adaugă celor în lei luate prin emisiuni de obligațiuni pe piața internă. Pentru a putea contracta împrumuturile în valută, Ministerul Finanțelor a pregătit majorarea plafonului pentru programul de emisiuni de titluri de stat „Medium Term Notes” (MTN) de la 46 miliarde de euro la 56 miliarde de euro.

Datoria publică a statului a crescut în luna iulie cu 19,3 miliarde de lei, de la 526,05 miliarde de lei la finalul lunii iunie la 545,34 miliarde lei, dar s-a menținut sub pragul de 50% din PIB, în condițiile în care PIB nominal, față de care se calculează îndatorarea statului, a fost majorat de la 1.062,5 miliarde lei la 1.105,7 miliarde lei. Îndatorarea statului a coborât ușor, în pofida datoriilor mari acumulate în iulie, la 49,3% din PIB.

Criza politică nu generează riscuri în ce privește planurile pe termen scurt de consolidare fiscală, însă dacă blocajul politic va persista, ar putea afecta reformele de care finanțele publice au nevoie, potrivit agenției de evaluare financiară Standard & Poor's (S&P). S&P este singura dintre cele trei mari agenții de evaluare financiară care a readus perspectiva ratingului de țară la stabilă, de la negativă. România are, de la toate cele trei mari agenții, S&P, Moody's și Fitch, cel mai scăzut rating recomandat investitorilor, dar cu perspectivă negativă din partea Moody's și Fitch.