Autori

Guvernul a amânat până la 1 octombrie mutarea din cadrul ANAF în cadrul Ministerului Finanțelor a activității de soluționare a contestațiilor formulate împotriva actelor emise de către Fisc. Măsura este solicitată de mediul de afaceri de mai mult timp, pe considerentul că mutarea la Ministerul Finanțelor ar putea aduce un plus de obiectivitate la soluționarea contestațiilor. Executivul a aprobat în ședința de astăzi ordonanța care extinde termenul.

Inspectorii Direcției generale antifraudă fiscală, din cadrul ANAF, au investigat o rețea frauduloasă de șapte firme specializate în colectarea și reciclarea deșeurilor, ai căror organizatori au fraudat cu circa 3,5 milioane de euro (peste 17 milioane lei) bugetul statului.

ANAF a inițiat concursuri pentru ocuparea a 15 funcții de directori, dintre care 13 în centrala agenției și alte două la Direcția Generală a Marilor Contribuabili (DGAMC). Măsura vine în contextul în care în jur de jumătate dintre cele circa 2.000 de posturi de conducere din ANAF (directori și șefi serviciu, cam 10% din total angajați) sunt ocupate de mult timp prin numiri temporare pe perioade determinate, de obicei între una și șase luni. Concursuri de ocupare a funcțiilor vacante de conducere nu au avut loc de mai mulți ani, cel mai recent demers în acest sens fiind blocat în toamna lui 2019, odată cu schimbarea Guvernului. La momentul respectiv, Florin Cîțu, atunci ministru al Finanțelor, acum premier, a oprit concursurile pentru ocuparea a peste 100 de posturi de conducere, după cum a scris Profit.ro, cu intenția ca acestea să fie reluate la o dată ulterioară, în primăvara lui 2020.

ANAF revine cu "întreg personalul instituției" la birou, la sediu/locul de muncă, prevede o dispoziție emisă de conducerea ANAF. Munca de la domiciliul angajatului, în sistem de telemuncă, va mai fi disponibilă doar ca excepție de la regula generală, în situații speciale, și va trebui raportată de către șefii structurilor către Serviciul intern de prevenire și protecție. Șefii vor putea stabili, în continuare, ore diferite la care angajații încep și termină programul de lucru. De asemenea, personalul ANAF va trebui să respecte o serie de măsuri de protecție, cum ar fi purtarea măștii în timpul programului, triajul epidemiologic la acces în clădire și menținerea distanței fizice. Reprezentanții angajaților sunt nemulțumiți că decizia privind prezența la birou a fost luată pe 14 iunie, spre finalul programului, cu aplicare de a doua zi, iar seara șefii din teritoriu își sunau subalternii aflați în telemuncă să se prezinte dimineață la birou.

Aproape jumătate din încasările bugetului de stat din impozit pe venit sunt colectate în București, potrivit datelor ANAF, consultate de Profit.ro. Astfel, 11,26 miliarde de lei, reprezentând 46,4% din suma totală de 24,26 miliarde lei, a fost strânsă de stat anul trecut în București. Următoarele surse de încasări sunt județul Cluj - 936,2 milioane lei (3,9%), Timiș - 770,4 milioane lei (3,2%), Iași - 665,2 milioane lei (2,7%) și Constanța - 619 milioane lei (2,6%). Impozitul pe venit cumulează încasări din veniturile persoanelor fizice, în principal din salarii, dar și din pensii și alte tipuri de venituri, cum ar fi cele care intră sub incidența Declarației Unice.

Sistemul de interzicere a acestui cumul a mai fost introdus în 2009, în contextul crizei financiare, de Guvernul Boc, pentru venituri care depășeau un anumit plafon - fiind exceptați, de exemplu, profesorii - dar a fost abrogat în 2014 de Guvernul Ponta. Ideea a revenit în februarie, când ministrul Muncii a anunțat că pregătește un proiect de lege prin care să fie interzis cumulul pensiei cu salariul în sistemul public. Asta după ce actul normativ a fost indicat ca fiind în pregătire încă de la finele anului 2019, după care s-a așternut tăcerea, urmând un an electoral 2020.

Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect de ordonanță de urgență care amână până la 1 octombrie mutarea din cadrul ANAF în cadrul ministerului a activității de soluționare a contestațiilor formulate împotriva actelor emise de către Fisc. Măsura este solicitată de mediul de afaceri de mai mult timp, pe considerentul că mutarea la Ministerul Finanțelor ar putea aduce un plus de obiectivitate la soluționarea contestațiilor.

Statul a cheltuit pentru salariile celor 1,25 milioane de angajați din sectorul public 99,6% din suma planificată în acest scop în primul trimestru, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. În timp ce administrația locală a "reușit" să consume pe salarii 100% din banii prevăzuți în buget, în administrația centrală economiile au fost reduse, de circa 1% din fondurile alocate. Dintre instituțiile administrației centrale, doar SRI și STS au atins 100% cheltuieli salariale comparativ cu programul. Pentru primul trimestru, statul, cu 1,251 milioane angajați, a prevăzut 27,85 miliarde lei pentru salarii și a cheltuit 27,74 miliarde lei. Suma planificată pentru tot anul este de 109,5 miliarde lei.

Noul termen pentru depunerea în 2021 a declarației anuale privind beneficiarul real, de 1 octombrie, se aplică și societăților în cazul cărora intervalul de 15 zile de la aprobarea situațiilor financiare, în care erau obligate conform legislației anterioare să depună declarația, s-a încheiat înainte de intrarea în vigoare a OUG 43 din 27 mai a Guvernului, cea care a stabilit noul termen, potrivit unui răspuns Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) la o solicitare pe această temă, transmisă de Profit.ro.

Firmele care intră în procedură de faliment nu își pierd dreptul de a regulariza TVA dacă desfășoară în continuare operațiuni economice, inclusiv în scopul lichidării activelor, a hotărât Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) într-o speță în care lichidatorul unei societăți s-a îndreptat împotriva deciziei Administrației Județene a Finanțelor Publice Suceava (AJFP), adoptată ca urmare a intrării în faliment a societății, de a ajusta anumite deduceri ale taxei pe valoarea adăugată (TVA) efectuate de aceasta înainte de intrarea sa în faliment.