Miniștrii Energiei din țările Uniunii Europene, reuniți la începutul săptămânii la Luxemburg, au susținut poziții divergente cu privire la măsurile care ar trebui adoptate pe termen scurt pentru contracararea scumpirilor bruște masive de pe piețele angro spot, relatează presa internațională.
Guvernul a desemnat, prin ordonanță de urgență, instituția publică ce va negocia cu Comisia Europeană așa-numitul Plan Național Social pentru Climă (PNSC) al României, ce trebuie să cuprindă măsurile gândite de autoritățile de la București pentru sprijinirea persoanelor și firmelor vulnerabile la viitoarele scumpiri ale carburanților auto, precum și ale gazelor naturale și altor combustibili fosili utilizați la încălzirea locuințelor, determinate de introducerea, cel mai probabil din 2027, a taxării emisiilor de carbon din sectoarele clădirilor și transporturilor, prin deja celebrelor certificate CO2 tranzacționabile.
România, Grecia și Bulgaria au solicitat Comisiei Europene mai multe măsuri destinate eliminării ″segregării″ piețelor de energie din Europa de Est, unde prețurile de pe piețele angro de profil au fost constant mai mari decât în Vest în ultimele luni, printre acestea numărându-se și supraimpozitarea producătorilor de curent electric cu cele mai mici costuri de producție, așa-numiți ″inframarginali″, precum și a traderilor.
Ministerul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat după ședința Comandamentului Energetic Național de vineri, răspunzând unei întrebări din partea Profit.ro, că există și posibilitatea ca România să ceară Comisiei Europene să poată continua actuala plafonare a prețurilor la energie pentru consumatorii finali și după termenul-limită de 31 martie 2025, prevăzut de legislația în vigoare, în contextul ″segregării″ actuale a pieței unice europene de profil, cu prețuri angro uneori dramatic mai mari în Estul continentului, față de cele din Vest, și pe fondul sprijinului energetic acordat Ucrainei și Republicii Moldova.
România va solicita compensații în următoarea ședință a consiliului de miniștri din UE pentru diferețele mari de preț al energiei pe piețele spot din estul Europei și cele occidentale, înregistrate în pofida unificării și interconectării piețelor, a anunțat ministrul energiei, Sebastian Burduja. Profit.ro a semnalat că România este cea mai scumpă piață europeană a energiei de la începutul trimestrului al treilea și până în prezent.
Restricționarea de către Franța a exporturilor de energie electrică se numără printre cauzele scumpirilor angro ale curentului electric de pe piețele din Uniunea Europeană de luna trecută, precum și ale segregării pe regiuni a prețurilor europene de tranzacționare, cu țările din Balcani lideri în topul suferinței, potrivit unei analize a Eurelectric, cea mai importantă organizație profesională a industriei energetice de pe continent.
România a înregistrat în luna august cel de-al doilea cel mai ridicat preț al energiei spot din Uniunea Europeană, pierzând poziția de lider, pe care a ocupată-o în luna iulie, în fața Greciei. Chiar și așa, piața pentru ziua următoare operată de OPCOM rămâne cea mai scumpă piață europeană de la începutul trimestrului al treilea și până în prezent, relevă o analiză Profit.ro.
Prețul orar al energiei electrice tranzacționate pe piața pentru ziua următoare (PZU), operată de OPCOM, a atins un nivel de 3.800 de lei/MWh, în urma închiderii accidentale a unei unități a centralei nucleare de la Cernavodă, a cărei resincronizare la sistemul național a fost amânată deja de 4 ori, și a producției scăzute de energie regenerabilă.
Explozia din ultimele 3 luni a prețurilor de pe piața spot de electricitate din România, care în iulie a fost cea mai scumpă din UE, a fost pusă pe guvernanți pe seama caniculei, care a majorat, la nivel regional, cererea și a redus producția, în special de energie hidro, și a indisponibilității unei linii cheie de transmisie de 400 kV în Ungaria, care a decuplat piața est-europeană de cea occidentală. MEKH, reglementatorul maghiar al pieței, nu pomenește în ultimul său raport de nicio indisponibilitate a capacității de transmisie, avansând alte explicații: deficit de producție în România și Bulgaria și creșterea fluxurilor româno-ucrainene.
Piața spot de energie din România, pe care se tranzacționează o cantitate echivalentă cu aproximativ 40% din consumul intern net, a fost de departe cea mai scumpă din UE de la începutul trimestrului al treilea și până în prezent, prețul mediu al energiei tranzacționate pe platforma operată de OPCOM fiind de 135,75 euro/MWh, de aproape 3 ori mai ridicat decât cel înregistrat în Franța, unde prețul mediu a fost de 48,9 euro/MWh.
OMV Petrom, sigurul mare jucător privat prezent pe piața de echilibrare, unde prețurile au explodat pur și simplu în ultimul timp, ajungând să depășească și 15.000 lei/MWh, are o cotă cuprinsă între 10-20% pe acest segment, în funcție de vreme, care afectează hidraulicitatea. Ceilalți 3 mari jucători de pe această piață, Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia și Electrocentrale Craiova sunt companii controlate de statul român.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a plusat ușor la majorarea, de anul viitor, a ratei reglementate a rentabilității (RRR) capitalului investit, aplicată la stabilirea tarifelor de transport și distribuție a energiei electrice și gazelor naturale percepute de către operatorii de profil și suportate de consumatori pe facturi.
Explicațiile sunt temperarea caniculei, care a dus la reducerea consumului, revenirea în activitate a reactorului 1 de la centrala nucleară Cernavodă și majorarea semnificativă a producției de energie a parcurilor eoliene, care până acum a fost extrem de slabă în iulie.
Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavodă, cu putere instalată de 700 MW, deconectată vineri seară de la sistemul energetic național (SEN), a fost reconectată și a reînceput producția de energie electrică.
Piața de echilibrare a ajuns recent sub lumina reflectoarelor, după ce furnizorii de energie s-au plâns că, deși dezechilibrele din sistemul energetic au scăzut, adică au reușit să-și îmbunătățească prognozele, acestea anticipând mai fidel consumul efectiv al clienților, prețurile au explodat pur și simplu
Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavodă, cu putere instalată de 700 MW, deconectată vineri seară de la sistemul energetic național (SEN) și despre care se estima că își va relua producția de energie electrică cel târziu astăzi la ora 18, va mai sta oprită, relevă date analizate de Profit.ro.
Capacitățile de transport transfrontalier de energie electrică dinspre vest de la granițele Austriei cu țările din sud-estul Europei au început să fie reduse semnificativ începând cu luna mai, iar nivelul reducerilor a devenit dramatic în iulie, numărându-se printre cauzele scumpirilor masive ale energiei angro consemnate în Balcani în ultima perioadă, inclusiv în România.
Furnizorii de energie s-au plâns în ultima vreme că, deși dezechilibrele din sistemul energetic au scăzut, adică au reușit să-și îmbunătățească prognozele, acestea anticipând mai fidel consumul efectiv al clienților, prețurile au explodat pur și simplu.
Țara vecină, care a pierdut anul acesta nu mai puțin de 9.000 MW instalați de centrale de producție de electricitate din cauza atacurilor Federației Ruse, este nevoită să importe tot mai multă energie din Europa, la niveluri fără precedent.
Marii consumatori industriali de energie electrică din România, Bulgaria și Grecia s-au plâns oficial la Bruxelles de segregarea de facto din ultima perioadă a pieței europene unice de profil, regiunea Balcanilor confruntându-se cu creșteri masive ale cotațiilor angro la energie electrică, care nu au survenit și în Occident, și fiind lăsată să sprijine singură Ucraina, al cărei sistem energetic a fost distrus în bună măsură de agresiunea militară a Federației Ruse.
Guvernul de la Kiev a decis să majoreze, începând cu 1 iunie, ponderea procentuală minimă din totalul necesarului de energie pe care consumatorii industriali din Ucraina sunt obligați să și-o asigure prin importuri pentru a li se garanta că nu li se întrerupe alimentarea cu curent electric de către operatorii de distribuție, de la 50% la 80%.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) plusează ușor la majorarea, de anul viitor, a ratei reglementate a rentabilității (RRR) capitalului investit, aplicată la stabilirea tarifelor de transport și distribuție a energiei electrice și gazelor naturale percepute de către operatorii de profil și suportate de consumatori pe facturi.
În Ucraina există o cerere foarte mare de energie, din cauza atacurilor Rusiei care au vizat sistemul energetic al țării vecine și au scos din funcțiune multe centrale de producție cu putere instalată mare, însă cantitatea exportată de România către Ucraina ″nu este, totuși, atât de mare″, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, fără să ofere cifre precise.
Municipalitatea Focșani a câștigat definitiv procesul în care a solicitat anularea și recalcularea mai multor facturi de consum de curent electric, în valoare cumulată de peste 3,5 milioane lei, pe care refuzase să le achite, cu argumentul că i se aplicaseră în mod nejustificat prețuri neplafonate, de ultimă instanță, și mai mult decât cvadruple față de cele care i s-ar fi cuvenit prin lege.
Prețul abonamentului Spotify Premium a crescut în Franța cu 1,2%, mutare prin care compania suedeză mută pe umerii utilizatorilor costul unei taxe impuse recent de guvern.