Ministerul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat după ședința Comandamentului Energetic Național de vineri, răspunzând unei întrebări din partea Profit.ro, că există și posibilitatea ca România să ceară Comisiei Europene să poată continua actuala plafonare a prețurilor la energie pentru consumatorii finali și după termenul-limită de 31 martie 2025, prevăzut de legislația în vigoare, în contextul ″segregării″ actuale a pieței unice europene de profil, cu prețuri angro uneori dramatic mai mari în Estul continentului, față de cele din Vest, și pe fondul sprijinului energetic acordat Ucrainei și Republicii Moldova.
Ministrul afirmase joi că România va cere compensații pentru aceste diferențe de prețuri.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Instantaneu din cadrul ședinței de vineri a Comandamentului Energetic Național
Întrebat în ce ar putea consta aceste compensații, Burduja a spus: ″Asta urmează să definim. Nu este ceva facil. Putem să solicităm mai multe fonduri UE pentru investiții, putem să solicităm o decalare a decarbonizării, a termenelor de închidere a grupurilor pe cărbune″.
Ulterior, ministrul a fost întrebat de Profit.ro dacă printre posibilele compensații solicitate s-ar putea număra și o amânare a eliminării prețurilor plafonate la energie pentru consumatorii finali, plafonare care expiră la primăvară.
″Este și aceasta o posibilitate. Noi trebuie să ne așezăm la masă în Consiliul de Miniștri ai Energiei din UE și să spunem lucrurilor pe nume. Susținem cu cea mai mare solidaritate Ucraina, ca să nu mai vorbesc de Republica Moldova, sunt frații noștri, dar în același timp nu putem noi să susținem toate costurile, nu este corect. Trebuie să așteptăm și să vedem cum va arăta piața în următoarele luni. Este un lucru important.
Având în vedere că există o situație de inechitate, într-o piață care ar trebui să fie unică și funcțională, cred că toate măsurile trebuie să fie pe masă. Continarea plafonării și în 2025 poate fi o variantă. Vreau să o discut și cu omologii din Grecia și Bulgaria și să agreăm la nivel european, pentru că România își asumă această poziție, care este una principială, dar are nevoie și de alte țări alături, pentru că suntem în aceeași barcă cu toții, din păcate, astfel încât să putem avea cel mai bun argument în fața Comisiei Europene. Toate opțiunile sunt pe masă pentru a îndrepta această inechitate″, a răspuns Burduja.
Ministrul a relatat că, în ședința Comandamentului Energetic, s-a analizat situația de pe piața spot și s-au comparat datele din România și Europa Centrală și de Est cu ce se întâmplă în Vestul Europei.
″Vedem cu certitudine că, în ultimele săptămâni și chiar luni de zile, dincolo de Austria, la est de Austria, este o problemă și trebuie să o recunoaștem deschis. Am făcut o recapitulare a discuțiilor tehnice și politice cu omologii din Grecia și Bulgaria. În perioada imediat următoare, ne-am propus ca, într-o săptămână-10 zile, să definim un plan preliminar pe care să-l prezentăm în Consiliul Miniștrilor Energiei al UE″, a menționat oficialul.
El a adăugat că, cu siguranță, și România are o vină în ceea ce se întâmplă, pentru că timp de zeci de ani nu s-a investit în producție și deci nu avem suficientă producție ca să acoperim consumul într-un an așa cum a fost acesta, secetos, cu producție eoliană mică și cu multe zile de caniculă, în care a existat și un consum destul de mare.
″Aceasta este partea noastră de vină. În același timp, rolul unei uniuni energetice, așa cum Uniunea Europeană dorește să avem, este să beneficieze toată lumea, să existe solidaritate. Energia, când este mai ieftină într-o parte a Europei, să ajungă și în cealaltă parte, ca să putem plăti prețuri similare. Este o chestiune de standard de viață pentru cetățenii UE, dar și de competitivitate a mediului economic. În momentul când prețul la energie din Estul Europei este de 3 ori mai mare decât cel din Vestul Europei, cu siguranța aceasta nu este o piață care să funcționeze, integrată, unică, concurențială și corectă″, a punctat Sebastian Burduja.
Potrivit ministrului, speranța este ca, împreună cu Grecia și Bulgaria, România să vină cu un plan în fața Comisiei Europene, pentru accelerarea investițiilor în interconexiuni.
″Nu este corect ca, în centrul Europei, să existe probleme de interconexiune între Austria și Ungaria, între Austria și Slovacia. Dacă aceste piețe ar fi fost mai bine integrate, ele ar fi fost cuplate, deci noi nu am fi avut problema de astăzi. Cu atât mai mult în contextul actual, în care noi trebuie să susținem și cererea de energie electrică din Ucraina și de la frații noștri de peste Prut, pretindem din partea Bruxelles-ului un tratament corect, principial, în care să punem cu toții umărul la acest efort adițional. Vrem să avem o piață energetică unică și funcțională, în care și România, și alte state vecine, să aibă parte și de beneficii, nu doar să susțină o povară, în mod special în contextul războiului din Ucraina″, a conchis ministrul Energiei.
