Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pregătește plafonarea prețurilor la energie electrică din piața de echilibrare, piață angro de penalizare în care furnizorii plătesc pentru dezechilibrele consemnate în portofoliu, în situațiile în care clienții lor consumă fie mai mult, fie mai puțin decât prevăd notificările realizate în baza prognozelor pre-livrare, iar producătorii sunt plătiți fie pentru a-și spori, fie pentru a-și reduce producția, astfel încât sistemul energetic național să se afle permanent în echilibru, adică producția să fie egală cu consumul. Inițiativa apare într-o perioadă de scumpire generalizată amplă pe piețele angro de energie electrică, în condiții de creștere amplă a consumului din cauza caniculei, de diminuare a producției și de explozie a importurilor Ucrainei.
Piața de echilibrare este voluntară, adică producătorii fac oferte doar dacă doresc, și nereglementată, neexistând practic limite de preț (limitele tehnice sunt de plus sau minus 99.999 euro/MWh).
11 septembrie - Maratonul Impactul fiscalitații în economie. Parteneri: ARB, CEC Bank, CITR
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a. Parteneri: ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast
30 septembrie - Eveniment Profit.ro e-commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a. Parteneri: CEC Bank, ContentSpeed
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-al Parteneri: Raiffeisen Bank
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris Romania
Furnizorii de energie s-au plâns în ultima vreme că, deși dezechilibrele din sistemul energetic au scăzut, adică au reușit să-și îmbunătățească prognozele, acestea anticipând mai fidel consumul efectiv al clienților, prețurile au explodat pur și simplu.
Clienții finali nu sunt afectați deocamdată de aceste scumpiri, grație plafoanelor în vigoare până în primăvara anului viitor. În același timp, statul nu le decontează furnizorilor dezechilibrele, prin compensările acordate de la buget pentru acoperirea costurilor plafonării, decât în proporție de cel mult 5% din contravaloarea energiei achiziționate din piețele angro, astfel că furnizorii rămân cu grosul acestor costuri. Însă dacă va dispărea plafonarea, populația și firmele vor regăsi pe facturile de consum costurile integrale de echilibrare ale furnizorilor.
″Furnizorii nu au niciun rol în tranzacțiile cu produse de echilibrare pe piața de echilibrare; ei nu sunt furnizori de servicii de echilibrare pe această piață, nu transmit niciun fel de oferte. Pe această piață tranzacționează doar operatorul pieței de echilibrare, respectiv Transelectrica, unii dintre producătorii de energie electrică si posesorii capacitatilor de stocare calificate. Furnizorii doar transmit operatorului acestei piețe consumurile prognozate și în final decontează costurile cu echilibrarea sistemului.
Potrivit celor mai recente date publicate de către Transelectrica, energia tranzacționată pe piața de echilibrare a scăzut de exemplu, în luna martie 2024, ca procent din consumul total, la 3%, față de 3,7% în aceeași lună a anului 2023. Ca volum, scăderea este de la 172 GWh la 142 GWh. Această scădere arată că a fost o îmbunătățire semnificativă a prognozelor tuturor participanților la piață.
Îngrijorător este că, deși volumul a scăzut, prețurile plătite au crescut, de la o medie de aproximativ 400 lei/MWh în anul 2023, la peste 2.000 lei/MWh în 2024, cu maxime ce au depășit și 15.000 lei/MWh. Astfel, deși prognozele lor au avut în acest an un grad de acuratețe mai mare, furnizorii sunt cei care suportă pierderile cauzate de creșterile exorbitante ale prețurilor. Cauzele acestor creșteri de preț pe piața de echilibrare trebuie lămurite de autorități împreună cu producătorii de energie electrică participanți la această piață și cu Transelectrica″, a transmis recent Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER).
Neoficial, mai mulți jucători din industrie au reclamat că pe piața de echilibrare nu există oferte suficiente și nici concurență reală, producătorii calificați pentru a presta acest serviciu fiind prea puțini și având, astfel, poziții dominante mult prea puternice. Alte probleme identificate au fost capacitățile de producție de energie aflate în probe, care generează curent electric în sistem fără să aibă consumatori care să îl preia, producția lor reprezentând integral dezechilibre, pe care operatorii nu le suportă, dar sunt remunerați avantajos pentru ce produc, precum și unele centrale puse în funcțiune după intrarea în vigoare a OUG nr. 27/2022, care nu sunt supuse supraimpozitării pe tranzacțiile la peste 400 lei/MWh (anterior 450 lei/MWh) și, deci, nu sunt limitate fiscal în ceea ce privește prețurile ofertate în piața de echilibrare.
În prima parte a lunii, în urma unei întâlniri dintre Ministerul Energiei, ANRE, Transelectrica, OPCOM și reprezentanții asociațiilor producătorilor, distribuitorilor și furnizorilor din energie, au fost anunțate public mai multe măsuri posibile analizate, respectiv transparentizarea tranzacțiilor, crearea cadrului legal pentru instituirea stării de alertă pe perioadă temporară, pe piața de echilibrare, și posibilitatea instituirii mecanismului de plafonare a prețurilor pentru o perioadă de 3-6 luni.
Din 2020, la nivelul întregii UE, prețurile pe piața de echilibrare se stabilesc utilizându-se principiul prețului marginal. Asta înseamnă că prețul pentru un anumit produs de echilibrare reprezintă prețul ofertei celei mai mari cu care se închide piața, indiferent de cât de redusă cantitativ este oferta cea mai scumpă. Astfel, de exemplu, dacă oferta cu prețul cel mai mare este de 1 MWh, respectivul preț se va aplica pentru toate ofertele, inclusiv pentru cele de sute sau mii de MWh.
″Aceste analize (ale furnizorilor și Transelectrica – n.r.) au evidențiat o lipsă de capacități care se pot constitui ca rezerve pentru situațiile în care consumul de energie crește, respectiv pentru situațiile de excedent de producție/deficit de consum. Această lipsă de resurse interne se suprapune peste imposibilitatea temporară de a accesa platformele europene de echilibrare, deoarece Ungaria încă nu a implementat toate măsurile impuse prin reglementările europene pentru piața unică. Lipsa resurselor de echilibrare, în cantitățile necesare sistemului, a condus la creșterea abruptă a prețurilor pentru energia de echilibrare, cu efect direct în creșterea costurilor cu dezechilibrele ale participanților la piață″, se arată într-un document al ANRE, analizat de Profit.ro.
Potrivit sursei citate, instituția are în vedere ca, pentru o perioadă limitată de timp, până la conectarea la platformele informatice europene pentru echilibrare, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2026, să fie realizată o temperare a prețurilor dezechilibrelor obținute la decontarea în piața de echilibrare. Astfel, se vrea schimbarea mecanismului de remunerare a ofertelor de energie de echilibrare, respectiv în loc de principiul prețului marginal să fie folosit temporar principiul prețului de ofertă, reducându-se astfel costurile de echilibrare ale sistemului energetic național. Pe scurt, nici un jucător nu va primi mai mult decât prețul pe care îl solicită, iar oferta cea mai mare nu va mai fi decisivă pentru întreaga piață.
″O altă situație care s-a evidențiat se referă la creșterea dezechilibrului sistemului datorită producătorilor care au capacitățile în perioada de probe și care preferă să stea cât mai mult în această situație, fiind scutiți de la plata dezechilibrelor și remunerați pentru energia livrată cu un preț avantajos. Cadrul de reglementare în vigoare prevede ca, pentru energia pe care o injectează în perioada de probe aceste centrale, să nu le fie atribuit niciun dezechilibru, neavând obligația să notifice puterea produsă în piața de echilibrare, dar să primească totuși contravaloarea energiei injectate la media prețului PZU din ultimele 90 de zile″, se afirmă în document.
Acolo se subliniază că, în momentul de față, puterea centralelor care rămân în perioada de probe până la termenul limită de 24 de luni este tot mai mare și conduce la creșterea costurilor cu echilibrarea sistemului.
″Astfel, se propune (...) diminuarea duratei perioadei de probe în funcție de categoria în care sunt clasificate (centralele – n.r.) conform Ordinului președintelui ANRE nr. 79/2016 și, totodată, se propune remunerarea energiei injectate în rețea cu prețul PZU înregistrat în intervalul de decontare în care a fost produsă, dar nu mai mult de 400 de lei/MWh, această valoare fiind prețul de referință considerat și în cadrul metodologiei aplicate conform OUG 27/2022 pentru calculul contribuției la Fondul de Tranziție Energetică″, prevede actul.
Unitățile de producție aflate în probe vor ″primi″ zero lei/MWh pentru ce injectează în rețea în intervalele orare cu prețuri negative, consemnate în special la prânz, din cauza excesului de energie fotovoltaică.
″Pentru energia electrică produsă în perioada de probe și livrată în sistemul energetic național (SEN), persoana fizică/juridică care pune în funcțiune locul de producere/locul de consum și producere, inclusiv instalațiile de stocare, noi sau retehnologizate, (...), primește de la operatorul de transport și sistem (OTS, Transelectrica – n.r.) valoarea cea mai mică dintre prețul de închidere al PZU din fiecare interval de decontare a dezechilibrului și valoarea de 400 de lei, dacă prețul în intervalul respectiv este pozitiv, și 0, dacă prețul în intervalul respectiv este negativ″, este formularea legală avută în vedere de ANRE.
Grosso modo, centralele de sub 1 MW vor putea sta în probe cel mult 6 luni, iar cele între 1 și 20 MW – maximum 1 an, perioada de până la 2 ani urmând a fi păstrată doar pentru cele de peste 20 MW.
″Se apreciază că, prin cele două masuri preconizate, se vor diminua costurile cu echilibrarea sistemului electroenergetic și, în final, acestea vor avea un impact mai mic asupra prețurilor de dezechilibru plătite de părțile responsabile cu echilibrarea, respectiv de participanții la piață și, la final, de consumatori″, conchide ANRE.
