Guvernul a desemnat, prin ordonanță de urgență, instituția publică ce va negocia cu Comisia Europeană așa-numitul Plan Național Social pentru Climă (PNSC) al României, ce trebuie să cuprindă măsurile gândite de autoritățile de la București pentru sprijinirea persoanelor și firmelor vulnerabile la viitoarele scumpiri ale carburanților auto, precum și ale gazelor naturale și altor combustibili fosili utilizați la încălzirea locuințelor, determinate de introducerea, cel mai probabil din 2027, a taxării emisiilor de carbon din sectoarele clădirilor și transporturilor, prin deja celebrelor certificate CO2 tranzacționabile.
De negocierea cu succes a PNSC cu Bruxelles-ul depinde accesarea, în perioada 2026-2032, a unor fonduri UE nerambursabile de minimum 5,05 miliarde euro și de maximum 6,01 miliarde euro, din Fondul social pentru climă, destinate protejării gospodăriilor și microîntreprinderilor vulnerabile, precum și a utilizatorilor de transport vulnerabili la efectele comercializării noilor certificate de emisii de gaze cu efect de seră pentru clădiri și transportul rutier, reglementate de Directiva ETS a UE.
Statul român trebuie să prezinte Comisiei Europene documentul PNSC până la 30 iunie 2025.
″Primul an de aplicare a Directivei ETS (cu includerea clădirilor și transporturilor – n.r.) poate fi 2027 sau 2028, în funcție de opțiunea fiecărui stat membru. Amânarea cu un an a punerii în aplicare a Directivei ETS implică însă faptul că alocarea UE pentru România se va reduce de la un maximum de 6,01 miliarde euro la nivelul de 5,05 miliarde euro″, scrie în nota de fundamentare.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a fost desemnat coordonator național pentru elaborarea, negocierea, aprobarea, implementarea, monitorizarea și controlul fondurilor acordate prin PNSC.
″Obiectivele specifice ale Fondului (social pentru climă – n.r.) sunt de a sprijini gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili prin sprijin temporar direct pentru venit și prin măsuri și investiții menite să sporească eficiența energetică a clădirilor, decarbonizarea încălzirii și răcirii clădirilor, inclusiv prin integrarea în clădiri a generării și stocării de energie din surse regenerabile, și de a acorda un acces îmbunătățit la mobilitate și transporturi cu emisii zero și cu emisii scăzute″, se menționează în documentul citat.
Cel mult 37,5% din alocarea totală a planului va putea fi direcționată către măsuri temporare de sprijin pentru venitul persoanelor afectate, dacă amploarea preconizată a impactului socio-economic al aplicării prevederilor Directivei ETS va justifica acest tip de intervenție și pentru o perioadă limitată. La o alocare pentru România de circa 6 miliarde euro, asta ar însemna cam 2,25 miliarde euro subvenții directe pentru gospodării.
Potrivit unei analize estimative prezentate anterior de Profit.ro, noua taxă europeană pe emisiile de carbon ale sectoarelor clădiri și transporturi ar putea determina scumpiri de peste 25% la gazele naturale utilizate în încălzirea rezidențială și de aproape 50% la lemnele folosite în același scop. Șoferii de Logan vor plăti cu peste 10% mai mult la pompă.
Pentru a beneficia de noul Fond social pentru climă, fiecare stat membru va elabora un plan pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, care va fi aprobat prin decizie a Comisiei Europene. Elementul justificativ fundamental al planului va fi estimarea efectelor probabile ale creșterii prețurilor care rezultă din includerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri și de transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei ETS asupra gospodăriilor, în special asupra incidenței sărăciei energetice și a sărăciei din perspectiva transporturilor, precum și asupra microîntreprinderilor.
″În sensul Regulamentului FSC menționat, sărăcie energetică înseamnă lipsa accesului unei gospodării la serviciile energetice esențiale care stau la baza unui nivel de trai și de sănătate decente, printre care încălzirea, răcirea și iluminatul adecvate, precum și energia necesară pentru funcționarea aparatelor, în contextul național relevant, în contextul politicii sociale existente și al altor politici relevante. În ceea ce privește conceptul de sărăcie din perspectiva transporturilor, acesta este definit ca incapacitatea sau dificultatea persoanelor și a gospodăriilor de a face față costurilor transportului privat sau public sau lipsa transportului ori accesul limitat al acestora la transportul necesar pentru accesul lor la servicii și activități socioeconomice esențiale, ținând seama de contextul național și spațial. Regulamentul prevede faptul că planul trebuie să includă o justificare privind modul în care aceste două definiții vor fi aplicate în context național″, notează Guvernul.
Sprijinul financiar va viza măsuri și investiții cu impact pe termen lung, cu condiția ca acestea să vizeze în principal gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile sau utilizatorii de transport vulnerabili și să fie menite:
(a) să sprijine renovarea clădirilor, în special pentru gospodăriile vulnerabile și microîntreprinderile vulnerabile care ocupă clădirile cu cea mai slabă performanță, inclusiv pentru chiriași și persoanele care trăiesc în locuințe sociale;
(b) să sprijine accesul la locuințe la prețuri accesibile și eficiente din punct de vedere energetic, inclusiv la locuințe sociale;
(c) să contribuie la decarbonizare, de exemplu prin intermediul electrificării încălzirii și răcirii clădirilor și a gătitului în clădiri prin asigurarea accesului la sisteme la prețuri accesibile și eficiente din punct de vedere energetic și prin integrarea generării și stocării energiei din surse regenerabile, inclusiv prin intermediul comunităților de energie din surse regenerabile, al comunităților de energie ale cetățenilor și al altor clienți activi, pentru a promova adoptarea autoconsumului de energie din surse regenerabile, cum ar fi partajarea energiei și tranzacționarea inter pares a energiei din surse regenerabile, conectarea la rețele inteligente și la rețelele de termoficare, care contribuie la realizarea de economii de energie sau la reducerea sărăciei energetice;
(d) să asigure informații, educație, acțiuni de sensibilizare și recomandări specifice, accesibile și la prețuri accesibile cu privire la măsuri și investiții eficiente din punctul de vedere al costurilor, la sprijinul disponibil pentru renovările clădirilor și pentru eficiența energetică, precum și la alternative durabile și la prețuri accesibile în ceea ce privește mobilitatea și transporturile;
(e) să sprijine entitățile publice și private, inclusiv furnizorii de locuințe sociale, mai ales cooperativele public-private, în elaborarea și furnizarea unor soluții în materie de eficiență energetică la prețuri accesibile și a unor instrumente de finanțare adecvate, în conformitate cu obiectivele sociale ale fondului;
(f) să asigure accesul la vehicule și biciclete cu emisii zero și cu emisii scăzute, menținând în același timp neutralitatea tehnologică, inclusiv sprijin financiar sau stimulente fiscale pentru achiziționarea acestora, precum și pentru infrastructuri publice și private adecvate, în special, după caz, achiziționarea de vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute, infrastructura de reîncărcare și realimentare și dezvoltarea unei piețe a vehiculelor de ocazie cu emisii zero; statele membre urmăresc să se asigure că, în cazul în care vehiculele cu emisii zero reprezintă o soluție accesibilă ca preț și care poate fi implementată, sprijinul pentru astfel de vehicule ocupă un loc prioritar în planurile lor;
(g) să stimuleze utilizarea transportului public accesibil și la prețuri accesibile și să sprijine entitățile publice și private, inclusiv cooperativele, în dezvoltarea și furnizarea unei mobilități durabile la cerere, a unor servicii de mobilitate partajată și a unor opțiuni de mobilitate activă.
