România a rămas, cel mai probabil, conform analizei Profit.ro, cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană și în trimestrul al treilea, cei doi mari producători autohtoni, Romgaz și OMV Petrom, anunțând un nivel total al extragerilor similar celui din aceeași perioadă a anului trecut și situat în apropierea celui din trimestrul al doilea, în care, pentru prima dată în istoria blocului comunitar, a devenit liderul producției de gaze din UE.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Datele publicate de cele 2 companii autohtone par a contrazice calculele făcute de Oxford Institute for Energy Studies, care a anunțat revenirea Olandei pe primul loc în topul producătorilor degaze din UE, în cazul României britanicii estimând o scădere a producției interne de 9% în trimestrul al treilea față de trimestrul prcedent, de la 2,3 miliarde mc, la 2,1 miliarde mc.
Însă producția de gaze a celor 2 mari jucători de pe piața internă, Romgaz și OMV Petrom, a fost în trimestrul al treilea de 1,96 miliarde mc, în scădere cu doar 0,5% ( sau 0,01 miliarde mc) față de cea din același trimestru al anului trecut, de 1,97 miliarde mc, și cu 1,5% (sau 0,03 miliarde mc) sub cea din trimestrul precedent, de 1,99 miliarde mc.
Romgaz și-a majorat producția în perioada iulie-septembrie cu 4,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, la 1,183 miliarde mc, chiar dacă în scădere față de cea din trimestrul precedent, de 1,19 miliarde mc.
OMV Petrom și-a redus producția de gaze din al treilea trimestru cu 7% (sau 0,06 miliarde mc) față de aceeași perioadă a anului trecut, la 0,78 miliarde mc, și cu 0,02 miliarde față de cea din trimestrul al doilea.
Iar producția celuilalt important jucător autohton, BSOG, care operează prima exploatare offshore nouă din Marea Neagră, a rămas constantă.
Reducerea cu 0,03 miliarde mc a producției celor 2 mari jucători autohtoni (responsabili în T2 cu extragerea a 1,99 miliarde mc de gaze din totalul producției autohtone de 2,3 miliarde mc), nu pare a fi suficientă pentru ca România să piardă primul loc în clasamentul producătorilor de gaz din UE, chiar dacă Olanda și-ar păstra nivelul producției din trimestrul al doilea, de 2,23 miliarde mc, fapt puțin probabil, în condițiile în care în acea perioadă a extras cu 17% sub nivelul din același trimestru al anului trecut și cu 18% mai puțin decât a produs în primul trimestru al acestui an.
Pentru ca Olanda să revină pe prima poziție în topul producătorilor UE de gaze ar fi trebuit ca în trimestrul al treilea nu numai să-și diminueze ratele de scădere a extragerilor, ci să le și majoreze cu aproape 2% față de cele din trimestrul precedent.
Iar potrivit unui studiu Oxford Institute for Energy Studies, redactat pe baza unor date preliminare pentru luna septembrie, producția olandeză s-a redus cu 0,8% în trimestrul al treilea.
Cu toate acestea, experții Oxford Energy susțin că Olanda a revenit pe prima poziție în topul producătorilor UE de gaze în trimestrul al treilea, cu o producție de 2,2 miliarde mc, mai mare decât cea din România, de 2,1 miliarde mc, susține publicația.
Cum numai OMV Petrom și Romgaz au produs 1,96 miliarde mc, rezultă că ceilalți producători, inclusiv BSOG, și-au înjumătățit producția, de la 0,31 miliade mc la 0,14 miliade mc, față de cea din trimestrul al doilea.
Cum BSOG a confirmat pentru Profit.ro că producția sa a fost constantă, calculele britanicilor sunt, foarte probabil, unele greșite.
“Pe măsură ce declinul producției din Olanda continuă, România va fi în mod constant cel mai mare producător de gaze din UE, situație întărită de lansarea producției Neptun Deep înainte de sfârșitul deceniului actual”, recunoaște și Oxford Energy.
În 2020 și 2021, producția din Olanda era de peste 2 ori mai ridicată decât cea din România, pentru ca în 2022, aceasta să coboare la aproximativ 150 TWh, cu 70% peste cea de la acea vreme din România.
În 2023, producția autohtonă a fost de 88,7 TWh, în timp ce cea olandeză de 96,5 TWh.
Închiderea mai multor zăcăminte de gaze din UE a făcut ca România să-și majoreze cota din producția totală a UE de gaze, de la 19,9% în 2020, la 19,5% în 2021, apoi la 21,5% în 2022, pentru ca anul trecut să ajungă la 26,8%, iar în trimestrul al doilea al acestui an la aproape 29%.
Dacă producția restului statelor europene ar rămâne constantă, în 2028 România va fi responsabilă pentru 42,5% din gazul extras din UE.
Iar dacă rata de reducere a producției UE din perioada 2020-2023, de aproape o treime, se păstrează constantă și pe perioada 2024-2027, atunci nu mai puțin de 61% din producția de gaze a UE va proveni în 2028 din România.
Ceea ce face ca atât România, cât mai ales cele două companii, OMV Petrom și Romgaz, care, la rândul lor vor deveni cei mai mari producători de gaz din UE, vor fi extrem de vulnerabile la reglementările UE, care nu va avea niciun interes să le protejeze, majoritatea statelor UE bazându-se pe importuri și nu pe producția internă.
Iar cum celelalte state își reduc producția, autoritățile de la București (dar și cele 2 companii) nu vor avea aliați de pe partea de ofertă în încercarea lor de a atenua efectele legislației impuse de Bruxelles asupra sectorului upstream.
Singurii aliați pe care oficialii români i-ar putea avea la Bruxelles ar veni de pe partea de cerere, potențialii cumpărători ai gazelor în exces produse după intrarea în funcțiune a Neptun Deep (Ungaria, Slovacia, Austria, Bulgaria, în special statele din Europa Centrală și de Est).
