Explozia din ultimele 3 luni a prețurilor de pe piața spot de electricitate din România, care în iulie a fost cea mai scumpă din UE, a fost pusă pe guvernanți pe seama caniculei, care a majorat, la nivel regional, cererea și a redus producția, în special de energie hidro, și a indisponibilității unei linii cheie de transmisie de 400 kV în Ungaria, care a decuplat piața est-europeană de cea occidentală. MEKH, reglementatorul maghiar al pieței, nu pomenește însă în ultimul său raport de nicio indisponibilitate a capacității de transmisie, avansând alte explicații: deficit de producție în România și Bulgaria și creșterea fluxurilor româno-ucrainene.
“În iunie, sistemul românesc a continuat să înregistreze un deficit de producție, ceea ce a făcut ca România să se bazeze pe importuri. Producția de energie nucleară și eoliană au rămas sub nivelurile obișnuite. Acest lucru a fost agravat de un deficit de producție din Bulgaria, ceea ce a dus la fluxuri româno-bulgare, în ciuda deficitului sistemului românesc. Situația a fost agravată de creșterea fluxurilor româno-ucrainene, făcând din Ungaria sursa primară de import pentru România în această lună. Fluxul mediu orar net din Ungaria către România a depășit 1.000 MW, un nivel fără precedent al fluxurilor dintre cele două state”, susține MEKH.
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a. Parteneri: ACUE, ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast
30 septembrie - Eveniment Profit.ro e-commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a. Parteneri: ARB, CEC Bank, ContentSpeed, eMag
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-al Parteneri: ACUE, Electrica Furnizare, Raiffeisen Bank
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, CEC Bank, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris Romania
Pentru a acoperi exporturile către România, pe partea de ofertă, a existat o creștere a importurilor maghiare din Austria, importul net mediu pe oră din Austria fiind excepțional de ridicat la 1.400 MW.
Cu alte cuvinte, reglementatorul maghiar susține că, în pofida faptului că înregistra un deficit de producție internă, care nu acoperea nivelul consumului intern, România mai exporta energie și în Bulgaria și Ucraina.
Acesta este motivul pentru care importurile din Ungaria au atins un nivel record, afirmă reglementatorul maghiar, care-l contrazice pe ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja.
Acesta afirma la începutul lunii iulie că “la noi ajunge prea puțină energie ieftină din vest, mare parte rămânând în Ungaria" și că "indisponibilitatea unei linii-cheie de transmisie de 400 kV, responsabilă pentru transportul fluxurilor de la vest la estul Ungariei, precum și de la vest la sud al Europei, a cauzat congestionarea rețelei în țările din sud-estul Europei”.
În ceea ce privește indisponibilitatea unor capacități, MEKH precizează că acestea au fost afectate doar într-o zi: “25 iunie a fost o zi specială în care problemele legate de algoritmul de calcul al capacității bazate pe flux au au afectat doar capacitatea implicită de import disponibilă pentru piețele PZU, dar aceasta nu a fost o constrângere fizică”.
Potrivit reglementatorului maghiar, în iunie, prețurile medii lunare pentru ziua următoare au fost mai mici în aproape toate țările europene, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, cu excepția celor din Serbia, Bulgaria, România și două regiuni din Norvegia.
România s-a situat, alături de Bulgaria, în iunie pe locul al 3-lea în topul celor mai scumpe piețe spot de electricitate, cu un preț de aproape 98 euro/MWh, fiind devansată doar de Polonia (cu un preț de 105 euro/MWh) și Italia (cu unul de 101 euro/MWh).
Așa cum a relatat Profit.ro, în iulie prețurile și-au continuat tendința ascendentă, România devenind liderul absolut al prețurilor la energie din UE, cu un preț mediu de 145,2 euro/MWh, urmată Bulgaria, cu 136,5 euro/MWh, și de Ungaria și Grecia, cu 135 euro/MWh.
Comparativ, prețurile spot din Germania au fost în iulie de peste două ori mai reduse decât cele din România (67 euro/MWh), iar cele din Franța de peste 3 ori mai mici (47 euro/MWh).
După cum a relatat Profit.ro, România și Ungaria au furnizat în luna iunie aproape 60% din importurile de energie electrică ale Ucrainei, care la rândul său și-a dublat în această lună volumele importate, până la un nivel record, ca urmare a bombardamentelor rusești.
Ucraina și-a dublat într-o singură lună, din mai în iunie, importurile de electricitate, ajungând la peste 850 GWh importați, ceea ce reprezintă cu 6% mai mult decât importurile totale din întreg anul trecut. Acesta este cel mai ridicat import lunar al Ucrainei din ultimii 10 ani, în condițiile în care nu există date publice disponibile premergătoare anului 2014. Comparativ cu importurile din aceeași lună a anului trecut, de 43 GWh, cele din Iunie 2024 au fost de 20 de ori mai ridicate.
Cel mai mare volum de energie electrică a fost importat în iunie de Ucraina din Ungaria – 357,1 GWh sau 42%. Alți 297 GWh (148,5 GWh de fiecare) au venit din Slovacia și România (17% din fiecare țară) și 138,1 GWh (16%) din Polonia. 66,2 GWh sau 8% din total a fost importat din Republica Moldova.
