Miniștrii Energiei din țările Uniunii Europene, reuniți la începutul săptămânii la Luxemburg, au susținut poziții divergente cu privire la măsurile care ar trebui adoptate pe termen scurt pentru contracararea scumpirilor bruște masive de pe piețele angro spot, relatează presa internațională.
România, Grecia și Bulgaria au solicitat Comisiei Europene mai multe măsuri destinate eliminării ″segregării″ piețelor de energie din Europa de Est, unde prețurile angro de profil au fost constant mai mari decât în Vest în ultimele luni, printre acestea numărându-se și supraimpozitarea producătorilor de curent electric cu cele mai mici costuri de producție, așa-numiți ″inframarginali″, precum și a traderilor, cu redistribuirea veniturilor astfel obținute pentru ușurarea poverii facturilor asupra consumatorilor.
″Avem nevoie de un mecanism prin care să ne asigurăm că, dacă astfel de scumpiri survin din nou, vom putea recupera profiturile excepționale pentru a le redistribui consumatorilor″, le-a spus omologilor săi ministrul Energiei din Grecia, Theodoros Skylakakis.
Legislația în vigoare a pieței UE a energiei include un sistem care permite guvernelor naționale să fixeze prețuri finale pentru populație la niveluri situate sub costuri, în perioade cu cotații angro foarte mari despre care se așteaptă să dureze cel puțin 6 luni sau atunci când se înregistrează creșteri mari de prețuri retail așteptate să dureze cel puțin 3 luni.
Însă Skylakakis a susținut că aceste prevederi nu acoperă recentele probleme cu care s-a confruntat Grecia, cu ″explozii″ de cotații angro care au durat doar câteva săptămâni, dar care au scumpit energia la consumatori, în medie anualizată, cu circa 10%.
În replică, țări precum Danemarca, Germania, Olanda și Slovenia au avertizat că intervențiile asupra pieței fac mai mult rău, întrucât au efecte distorsionante.
″În loc să interferăm cu prețurile la energie, ar trebui să le facem să fie joase în mod structural, cât mai curând posibil″, a declarat secretarul de stat al Ministerului Federal al Economiei din Germania, Sven Giegold.
De altfel, mass-media din Grecia a relatat că propunerea de supraimpozitare venită din partea Atenei, Bucureștiului și Sofiei a fost în bună măsură trecută cu vederea de restul miniștrilor Energiei din UE, cele 3 țări nereușind să obțină nici un angajament specific în acest sens.
O propunere radicală a venit din partea Finlandei, care a cerut Comisiei Europene reducerea cu 75% a limitei tehnice maxime de preț angro din cadrul mecanismului paneuropean de cuplare a piețelor zilei următoare (PZU), de la nivelul actual de 4.000 euro/MWh la 1.000 euro/MWh.
″Prețul maxim admis poate fi redus la 1.000 euro/MWh fără să pierdem nimic pe partea de producție, întrucât toți producătorii de energie pot vinde profitabil la acest preț. Considerăm că aceasta ar putea fi cu adevărat o modalitate de a pune frână prețurilor extraordinar de mari fără a crea probleme″, a spus ministrul finlandez pentru Climă, Kai Mykkanen.
Unul dintre aspectele asupra căruia miniștrii s-au aflat în consens a fost cel privind necesitatea îmbunătățirii și întăririi interconexiunilor dintre rețelele electrice ale țărilor membre, precum și extinderii acestor rețele, pentru limitarea creșterilor abrupte de prețuri. Ei au căzut de acord și că va dura ani de zile pentru ca investițiile necesare în acest scop să fie implementate.
Prezent la reuniune, ministrul român de resort, Sebastian Burduja, a transmis că România s-a săturat să fie “pe roșu” pe harta prețurilor la energie, fiind incorect și inacceptabil ca într-o Europă unită, cu o piață unică, prețurile la energie din Europa de Est să fie, de câteva luni, mult mai mari decât cele din Europa de Vest
El a propus 3 soluții: monitorizarea strictă din partea Comisiei Europene a capacității fluxurilor transfrontaliere în țările de tranzit (unde există linii, dar nu sunt folosite decât în mică măsură) și coordonarea lucrărilor de mentenanță (care pot bloca brusc anumite interconexiuni, ceea ce duce la creșterea masivă a prețurilor), accelerarea investițiilor în interconexiuni noi și asumarea unui calendar clar din partea tuturor statelor membre, precum și adoptarea unor măsuri excepționale pe termen scurt, pentru protejarea cetățenilor europeni și a economiilor statelor membre.
