Piața spot de energie din România, pe care se tranzacționează o cantitate echivalentă cu aproximativ 40% din consumul intern net, a fost de departe cea mai scumpă din UE de la începutul trimestrului al treilea 2024 și până în prezent, prețul mediu al energiei tranzacționate pe platforma operată de OPCOM fiind de 135,75 euro/MWh, de aproape 3 ori mai ridicat decât cel înregistrat în Franța, unde prețul mediu a fost de 48,9 euro/MWh, relevă analiza Profit.ro.
De ce este important Clienții finali nu sunt afectați deocamdată de aceste prețuri, grație plafoanelor în vigoare până în primăvara anului viitor. Totuși, aceste scumpiri de pe piața spot au efecte în lanț și pe alte piețe, precum cea de echilibrare, unde un MWh a ajuns să coste și 15 mii lei. În plus timp, statul nu le decontează furnizorilor dezechilibrele, prin compensările acordate de la buget pentru acoperirea costurilor plafonării, decât în proporție de cel mult 5% din contravaloarea energiei achiziționate din piețele angro, astfel că furnizorii rămân cu grosul acestor costuri. Însă dacă va dispărea plafonarea, populația și firmele vor regăsi pe facturile de consum costurile integrale, atât cele de achiziție de pe piața spot, cât și cele de echilibrare ale furnizorilor.
Pe poziția a doua în topul celor mai scumpe piețe spot se situează Grecia, cu un preț mediu de 130,7 euro/MWh. Istoric, Grecia era campioana prețurilor spot la energie pe timp de vară.
Poziția a treia este ocupată de Bulgaria, care în perioada 1 iulie - 19 august, a înregistrat un preț mediu la energia pentru ziua următoare de 129,8 euro/MWh, urmată de Ungaria, cu un preț mediu de 126,51 euro/MWh.
Comparativ, prețurile medii pe trimestrul al treilea ale energiei pe piețele pentru ziua următoare din Germania și Franța au fost, de la începutul trimestrului al treilea până în prezent, de 75,1 respectiv 48,9 euro/MWh.
În luna iulie, tot România a fost liderul absolut al prețurilor la energie din UE, cu un preț mediu de 145,2 euro/MWh, urmată Bulgaria, cu 136,5 euro/MWh, și de Ungaria și Grecia, cu 135 euro/MWh.
Comparativ, prețurile spot din Germania au fost în iulie de peste două ori mai reduse decât cele din România (67 euro/MWh), iar cele din Franța de peste 3 ori mai mici (47 euro/MWh).
În prima jumătate a lunii august, Grecia și Italia și-au reluat pozițiile tradiționale de lideri ai prețurilor spot din UE pe timp de vară, cu un preț mediu de 123, respectiv 122 euro/MWh, urmate însă îndeaproape de România, cu un preț mediu de 119,6 euro/MWh.
Piața din estul Europei a fost decuplată de cea occidentală în această vară, susțin guvernanții, în frunte cu ministrul energiei Sebastian Burduja, în principal ca urmare a caniculei instalate în regiune (care a majorat consumul si a redus productia, in special de energie hidro) și a unor lucrări de mentenanță la sistemul de transmisie din Ungaria
Aceste lucrări însă nu au afectat, se pare, exportul Ungariei către Ucraina, ci numai pe cel către România și, implicit, Bulgaria și Grecia.
El a fost întrebat câtă energie exportă România către Republica Moldova și Ucraina, de la începutul caniculei, în termeni de putere orară medie, și dacă și din motivul acesta există presiune pe prețurile din piața angro, în condițiile în care distrugerile cauzate de agresiunea militară rusă au scos din producție unități de generare ucrainene de circa 9.000 MW.
″Nu este o cantitate, totuși, atât de mare, din ceea ce am discutat astăzi, pentru că am pus exact această întrebare. Dar, în măsura în care vom putea să vă împărtășim exact datele, în măsura în care voi putea să vă împărtășesc aceste date, – și știți că mă caracterizează transparența și o voi face – cu siguranță că în Ucraina există o cerere foarte mare de energie electrică, pentru că ei au fost, din păcate, ținta atacurilor Federației Ruse, cu predilecție pe infrastructura energetică. Și atunci sigur că mizează pe vecinii lor să îi ajute, cu cât pot. E adevărat, de exemplu, că pe vârful de consum de seară, când și prețurile sunt foarte mari, din ceea ce am înțeles, ei au ales chiar să mai deconecteze din consumatori și să nu importe chiar tot necesarul de energie. Și este decizia lor comercială″, a răspuns Burduja, după ședința de astăzi a Comitetului ministerial pentru sectorul energetic, desfășurată la sediul Dispecerului Energetic Național (DEN) din cadrul operatorului de transport și sistem Transelectrica.
Importante nu sunt doar exporturile de energie din România către Ucraina, ci și cele din Ungaria, pentru că pe acolo în trecut intra în Europa de Sud-Est energia ieftină din surse regenerabile produsă în Europa occidentală, în special în Germania.
Astfel, România se vede văduvită, în prezent, de 2 surse de energie ieftină de import, cea regenerabilă din Occident, dar și cea ucraineană, care în trecut, până la bombardarea de către Rusia a capacităților ei de producție, era exportator net de energie în regiune.
După cum a relatat Profit.ro, România și Ungaria au furnizat în luna iunie aproape 60% din importurile de energie electrică ale Ucrainei, care la rândul său și-a dublat în această lună volumele importate, până la un nivel record, ca urmare a bombardamentelor rusești.
Ucraina și-a dublat într-o singură lună, din mai în iunie, importurile de electricitate, ajungând la peste 850 GWh importați, ceea ce reprezintă cu 6% mai mult decât importurile totale din întreg anul trecut. Acesta este cel mai ridicat import lunar al Ucrainei din ultimii 10 ani, în condițiile în care nu există date publice disponibile premergătoare anului 2014. Comparativ cu importurile din aceeași lună a anului trecut, de 43 GWh, cele din Iunie 2024 au fost de 20 de ori mai ridicate.
Cel mai mare volum de energie electrică a fost importat în iunie de Ucraina din Ungaria – 357,1 GWh sau 42%. Alți 297 GWh (148,5 GWh de fiecare) au venit din Slovacia și România (17% din fiecare țară) și 138,1 GWh (16%) din Polonia. 66,2 GWh sau 8% din total a fost importat din Republica Moldova.
