Guvernul de la Kiev a decis să majoreze, începând cu 1 iunie, ponderea procentuală minimă din totalul necesarului de energie pe care consumatorii industriali din Ucraina sunt obligați să și-o asigure prin importuri pentru a li se garanta că nu li se întrerupe alimentarea cu curent electric de către operatorii de distribuție, de la 50% la 80%.
Decizia se numără printre cauzele scumpirilor recente masive de pe piața angro de electricitate din România, de pe care se aprovizionează și Republica Moldova. De altfel, recent, Chișinăul a suspendat transferul de energie către Ucraina.
11 septembrie - Maratonul Impactul fiscalitații în economie. Parteneri: ARB, CEC Bank, CITR
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a. Parteneri: ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast
30 septembrie - Eveniment Profit.ro e-commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a. Parteneri: CEC Bank, ContentSpeed
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-al Parteneri: Raiffeisen Bank
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris Romania
Inițial, procentul minim de importuri de energie care garanta furnizarea neîntreruptă a electricității către consumatorii noncasnici ucraineni fusese de 30%, începând cu luna mai a anului trecut și până în septembrie 2023 inclusiv. Din octombrie, ponderea a fost majorată la 50%, iar de curând la 80%.
Măsura a fost luată după ce distrugerile cauzate de agresiunea militară rusă au scos din producție unități de generare ucrainene de circa 9.000 MW, obligând autoritățile să raționalizeze curentul electric, prin impunerea de întreruperi programate zilnice, care pot dura și mai multe ore. Procentul minim de importuri impus noncasnicilor are ca scop minimizarea tăierilor de curent pentru populație, precum și facilitarea menținerii alimentării pentru consumatorii protejați, cum ar fi spitalele și facilitățile militare de apărare.
Marii consumatori industriali din Ucraina, printre care giganții metalurgici ArcelorMittal și Metinvest, au protestat atât față de conținutul hotărârii ca atare, care le majorează costurile de producție, cât și față de faptul că aceasta a fost emisă brusc, fără niciun fel de consultare cu companiile, scrie think-tank-ul ucrainean de specialitate GMK Center. Potrivit sursei citate, aceștia au solicitat Guvernului de la Kiev revenirea la procentul minim de importuri de 50%, însă fără succes, cel puțin deocamdată.
″În practică, asta poate duce la o creștere artificială, chiar speculativă, a cererii de energie din import, al cărei preț ar putea crește fără limite. Cu toate acestea, pentru a evita deconectarea, numai acele companii cu costuri minime ale energiei în structura de cost a producției lor vor putea și vor dori să plătească pentru importuri″, a transmis compania siderurgică ucraineană Interpipe Steel, pentru care energia reprezintă 25% din costurile totale și care are circa 9.000 de angajați în regiunea Dnipro, din care 3.000 la Nikopol, aproape de linia frontului.
Fenomenul a început însă să se manifeste încă dinainte, influențând și piețele de energie vecine, inclusiv pe cele din România și Republica Moldova. Compania de stat moldovenească Energocom, principalul trader și furnizor de energie de peste Prut, a transmis de altfel public că a remarcat existența unei cereri ″speculative″ de capacități de import de energie din partea unor companii ucrainene.
″Odată cu sincronizarea sistemelor electroenergetice din Ucraina și Republica Moldova la cel european, în martie 2022, pentru a face import de energie din UE, orice operator urmează să rezerve o anumită capacitate ce va fi transportată, iar acest lucru se face în urma unor licitații, conform practicilor europene.
Din cauza bombardării sistemului electroenergetic ucrainean, de la sfârșitul lunii aprilie - luna mai anul curent, există o cerere mare din partea companiilor ucrainene de a face importuri de energie din România seara și noaptea, inclusiv pe singura interconexiune funcțională între România și Republica Moldova, Isaccea-Vulcănești, oferind uneori prețuri speculative. Dacă în perioada 24-30 aprilie prețul pentru rezevarea capacității între orele 17.00-22.00 era de 1 eurocent/MWh, atunci la 11 mai a ajuns la 60 euro/MWh, ca să crească pe 7-8 iunie la 100 de euro/MWh, iar la 9 iulie să atingă 200 de euro/MWh. Aceste costuri sunt numai pentru asigurarea transportării.
Vinerea trecută, operatorul sistemului de transport al Republicii Moldova, Moldelectrica, pentru a proteja piața internă, a suspendat transferul de energie din Moldova în Ucraina. Unul din rolurile SA Energocom este să asigure securitatea energetică a țării, motiv pentru care am demarat negocieri directe cu producători de energie electrică din România, pentru a achiziționa energie sigură și la prețuri competitive, în contextul în care în România prețurile la energie rămân plafonate″, a comunicat Energocom.
Moldelectrica a explicat că, pe perioada 12-21 iulie, capacitatea pentru schimburi comerciale pe granița Moldova-Ucraina este limitată la 0 MW, pe ambele direcții.
”Decizia de a limita capacitatea de transport a energiei electrice prin liniile de înaltă tensiune a fost luată în urma majorării consumului de energie electrică în Republica Moldova, care inevitabil a dus și la schimbarea parametrilor tehnici, cauzat de condițiile meteorologice extreme și temperaturile ridicate din ultima perioadă. Unul din efectele negative ale temperaturilor ridicate este supraîncălzirea conductorului și modificarea distanței dintre conductorul de fază și sol, numite și săgețile liniilor electrice aeriene, care duce la micșorarea capacității de transfer.
Temperaturile înalte determină creșterea rezistenței termice a conductoarelor, ceea ce duce la dilatarea acestora și, implicit, la schimbarea lungimii conductorului, reducând distanța pe verticală, până la sol. Aceste modificări fizice pot afecta stabilitatea structurală și funcționarea sigură a rețelei. Pentru a preveni riscurile asociate, inclusiv supraîncărcările și posibilele întreruperi, OTS a implementat măsuri de gestionare a capacității de transfer.
În ultima săptămână, Î.S. ”Moldelectrica” a înregistrat trei deconectări pe segmentul de linie electrică aeriană (LEA) 400 kV Vulcănești-MGRES (centrala de la Cuciurgan din Transnistria - n.r.). Aceste deconectări au fost condiționate de variațiile termice și solicitările mecanice accentuate asupra conductorilor. Un alt factor de menționat este înrăutățirea condițiilor de răcire a instalațiilor de generare, care implică unele limitări asupra disponibilității acestora de generare.
Pentru a asigura stabilitatea operațională și siguranța rețelei, în condițiile consumului de energie electrică majorat, cât și în condițiile generării limitate cauzate de temperaturile extreme, Î.S. Moldelectrica a fost nevoită să limiteze valorile capacității transfrontaliere”, a transmis operatorul de transport și sistem basarabean.
GMK Center mai arată că, în iunie 2024, prețul mediu spot, al pieței pentru ziua următoare (PZU) din Ucraina, a fost cel mai mare din Europa, de peste 112 euro/MWh. În România, cotația medie de închidere a pieței a fost de sub 98 euro/MWh, iar prețul mediu ponderat – de sub 105 euro/MWh, conform datelor OPCOM.
După cum a relatat Profit.ro, România și Ungaria au furnizat în luna iunie aproape 60% din importurile de energie electrică ale Ucrainei, care la rândul său și-a dublat în această lună volumele importate, până la un nivel record, ca urmare a bombardamentelor rusești.
Ucraina și-a dublat într-o singură lună, din mai în iunie, importurile de electricitate, ajungând la peste 850 GWh importați, ceea ce reprezintă cu 6% mai mult decât importurile totale din întreg anul trecut. Acesta este cel mai ridicat import lunar al Ucrainei din ultimii 10 ani, în condițiile în care nu există date publice disponibile premergătoare anului 2014. Comparativ cu importurile din aceeași lună a anului trecut, de 43 GWh, cele din Iunie 2024 au fost de 20 de ori mai ridicate.
Cel mai mare volum de energie electrică a fost importat în iunie de Ucraina din Ungaria – 357,1 GWh sau 42%. Alți 297 GWh (148,5 GWh de fiecare) au venit din Slovacia și România (17% din fiecare țară) și 138,1 GWh (16%) din Polonia. 66,2 GWh sau 8% din total a fost importat din Republica Moldova.
În plus, Ucraina negociază cu UE majorarea, ca putere, a capacității de import de energie din blocul comunitar a Kievului, de la nivelul actual de 1.700 MW la 2.200 MW.
