România a înregistrat în luna august al doilea cel mai ridicat preț al energiei spot din Uniunea Europeană, "pierzând" poziția de lider, pe care a ocupată-o în luna iulie, în fața Greciei. Chiar și așa, piața pentru ziua următoare operată de OPCOM rămâne cea mai scumpă piață europeană de la începutul trimestrului al treilea și până în prezent, relevă o analiză Profit.ro.
De altfel, și prețul mediu pentru energia furnizată luni, 2 septembrie, în România este unul uriaș, de 232 euro/MWh, în preț similar fiind înregistrat doar în Slovenia. Prețurile din Germania și Franța sunt de peste 2 ori mai reduse, de 108, respectiv 105 euro/MWh.
Iar mâine seară, 3 septembrie, în intervalele orare 19-20 ș 20-21 este spulberat recordul de preț orar din istoria acestei piețe, acesta sărind de 1.000 de euro/MWh sau 5.000 de lei/MWh, peste precedentele recorduri din vara anului 2022, când în România era oficial declarată o situație de criză energetică.
Prețul mediu zilnic al energiei tranzacționate pe piața PZU, pe care se comercializează o cantitate echivalentă cu aproximativ 40% din consumul net, a fost în august de 126,93 euro/MWh sau 631,72 lei/MWh, cu o pătrime peste cel din august 2023 (de 101,65 euro/MWh) și cu 12,5% mai redus decât cel din iulie 2024, când România a avut de departe cel mai ridicat preț al energiei spot în întreaga Europă, .
În august, dintre statele europene, doar Grecia a înregistrat un preț mai ridicat la energia pentru ziua următoare, de 129,85 euro/MWh.
Comparativ, în Franța prețul spot a fost de peste 2 ori mai scăzut decât cel din România, de 54 euro/MWh, iar în Germania cu o treime mai redus, de 82 euro/MWh.
România își păstrează însă poziția de lider în clasamentul celor mai scumpe piețe de la începutul trimestrului al treilea și până în prezent (lunile iulie,august), cu un preț mediu de 136,92 euro/MWh. Pe poziția a doua se situează Grecia, cu un preț de 133,37 euro/MWh, urmată de Bulgaria, cu 132 euro/MWh, și Ungaria (129 euro/MWh).
Comparativ, prețul din Germania este, pentru aceeași perioadă, de 75 euro/MWh, iar cel din Franța, de 52 euro/MWh.
Prețurile medii ale energiei furnizate luni în întreaga Europă
Diferența uriașă de prețuri dintre Europa de Est și cea Occidentală este pusă de ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, pe seama decuplării celor 2 piețe ca urmare a unor probleme în sistemul de transport maghiar.
Numai că, așa cum a scris Profit.ro, reglementatorul maghiar MEKH neagă orice “indisponibilitate a unei linii-cheie” și face trimitere la deficitul de producție de energie eoliană și nucleară (în urma opririi repetate a uneia din cele 2 unități de la Cernavodă) din România, situație “agravată de creșterea fluxurilor româno-ucrainene”.
În prezent, România și Ungaria sunt principalii exportatori de energie către Ucraina.
Dispariția a două surse ieftine de import, cea regenerabilă care venea din occident via Ungaria (și care în prezent se pare că este redirecționată către Ucraina), și cea ucraineană, care, în urma bombardamentelor rusești, nu numai că numai exportă, ci importă masiv energie, în special în orele de seară, este unul din elementele care au condus la explozia prețurilor de pe piața autohtonă în această vară, pe lângă producția internă în scădere și consumul în creștere, ca urmare a caniculei.
Majoritatea producătorilor de energie hidro și pe cărbune, care beneficiază, alături de importatori, de aceste prețuri record de seară, dar și de cele de pe piața de echilibrare, mai ridicate, sunt deținuți de statul român.
OMV Petrom, sigurul mare jucător privat prezent pe piața de echilibrare, unde prețurile au explodat pur și simplu în ultimul timp, ajungând să depășească și 15.000 lei/MWh, are o cotă cuprinsă între 10-20% pe acest segment, în funcție de vreme, care afectează hidraulicitatea, potrivit datelor consultate de Profit.ro. Ceilalți 3 mari jucători de pe această piață, Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia și Electrocentrale Craiova sunt companii controlate de statul român.
Clienții finali nu sunt afectați deocamdată de aceste prețuri, grație plafoanelor în vigoare până în primăvara anului viitor. Totuși, aceste scumpiri de pe piața spot au efecte în lanț și pe alte piețe, precum cea de echilibrare, unde un MWh a ajuns să coste și 15 mii lei.
În plus timp, statul nu le decontează furnizorilor dezechilibrele, prin compensările acordate de la buget pentru acoperirea costurilor plafonării, decât în proporție de cel mult 5% din contravaloarea energiei achiziționate din piețele angro, astfel că furnizorii rămân cu grosul acestor costuri. Însă dacă va dispărea plafonarea, populația și firmele vor regăsi pe facturile de consum costurile integrale, atât cele de achiziție de pe piața spot, cât și cele de echilibrare ale furnizorilor.
