România, Grecia și Bulgaria au solicitat Comisiei Europene mai multe măsuri destinate eliminării ″segregării″ piețelor de energie din Europa de Est, unde prețurile angro de profil au fost constant mai mari decât în Vest în ultimele luni, printre acestea numărându-se și supraimpozitarea producătorilor de curent electric cu cele mai mici costuri de producție, așa-numiți ″inframarginali″, precum și a traderilor, măsură aplicată de România de 2 ani și în vigoare în momentul de față, dar care ar urma să fie eliminată odată cu plafonarea prețurilor la consumatorii finali, de la 1 aprilie 2025.
″Măsuri pe termen scurt: Pași imediați ar trebui luați în considerare, cum ar fi taxarea veniturilor producătorilor de energie inframarginali și a celor ale traderilor. Asta ar rezolva problema profiturilor excepționale ale producătorilor obținute ca urmare a actualului mediu de prețuri, fără să reflecte costul real al generării. Veniturile înregistrate din această taxare ar putea fi redistribuite pentru ușurarea poverii asupra consumatorilor și pentru stabilizarea pieței pe termen scurt″, se arată într-o scrisoare adresată de miniștrii Energiei din cele 3 țări comisarul UE pentru Energie, Kadri Simson, analizată de Profit.ro.
15 octombrie - Eveniment Profit Health.forum
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
Pentru România, asta ar însemna continuarea supraimpozitării și după 1 aprilie 2025, supraimpozitare care face parte din schema de sprijinire a consumatorilor ce are în centru plafonarea prețurilor finale.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat la jumătatea lunii trecute, răspunzând unei întrebări din partea Profit.ro, că există și posibilitatea ca România să ceară Comisiei Europene să poată continua actuala plafonare a prețurilor la energie pentru consumatorii finali și după termenul-limită de 31 martie 2025, prevăzut de legislația în vigoare, în contextul ″segregării″ actuale a pieței unice europene de profil, cu prețuri angro uneori dramatic mai mari în Estul continentului, față de cele din Vest, și pe fondul sprijinului energetic acordat Ucrainei și Republicii Moldova.
Cele 3 țări se mai plâng de insuficiența interconexiunilor dintre sistemele energetice naționale din Vest și cele din Est, care împiedică transferul de fluxuri de energie către Europa răsăriteană în momente critice, precum și de faptul că piețele din România, Bulgaria și Grecia sunt slab integrate cu restul pieței europene, ceea ce duce la mari divergențe de prețuri, cele din Est fiind adesea mai mari, uneori și cu 100 euro/MWh.
Alte probleme semnalate sunt producția slabă a hidrocentralelor din această vară, din cauza secetei, ceea ce a sporit dependența de energia generată pe gaze și cărbune, mai scumpă, precum și faptul că Ucraina, care în mod tradițional era exportator net de curent electric către Europa, a devenit importator net, cu cantități mari cumpărate din sud-estul continentului, din cauza distrugerilor masive cauzate de agresiunea militară rusă.
Astfel, cele 3 state semnatare au cerut Comisiei Europene, pe lângă supraimpozitarea menționată, prioritizarea investițiilor în dezvoltarea interconectărilor energetice în Europa de Sud-Est, inclusiv cu fonduri UE nerambursabile, creșterea capacităților de transport transfrontalier de energie, pentru eliminarea disparităților de preț, în special în momentele de vârf de consum, și întărirea cuplării piețelor din Uniune, pentru armonizarea prețurilor și sporirea securității energetice.
Scrisoarea poate fi citită integral aici.
Fragment din scrisoare
