Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, și-a bugetat pentru 2019 un profit brut de 980,93 milioane lei, în scădere cu 56% față de anul trecut, proiectul de hotărâre de Guvern de aprobare a bugetului companiei trecând sub tăcere influența OUG 114/2018, care a impus Hidroelectrica vânzări la preț reglementat și i-a majorat contribuția bănească către ANRE de la 0,1 la 2% din cifra de afaceri anuală, asupra rezultatelor anticipate ale producătorului de energie hidro.
Este vorba de un "ping-pong" juridic cu acțiunile companiilor de stat din portofoliul FSDI care ar ajunge să fie reclasificate ca aparținând sectorului administrației publice, atrăgând astfel acest risc și asupra Fondului ca atare.
Ministrul Finanțelor Publice (MFP), social-democratul Eugen Teodorovici, a făcut o adevărată demonstrație publică de forță la o conferință pe teme energetice organizată de DC News, șicanându-l în permanență pe colegul său din Guvern, ministrul ALDE al Energiei Anton Anton, și făcându-le reproșuri și trasându-le indicații pe un ton autoritar șefilor companiilor energetice prezenți la eveniment, companii aflate în subordinea ministerului condus de Anton sau la care Ministerul Energiei este acționar principal.
Guvernul a inclus două companii, Societatea Națională a Sării și Romaero, pe lista celor care vor intra în portofoliul Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), dar a scos alte șapte companii de pe listă, astfel că numărul acestora a coborât de la 33 în varianta de anul trecut la 28 într-un proiect de Hotărâre de Guvern prezentat acum. Companiile eliminate de pe listă sunt Societatea Națională a Apelor Minerale, Compania Națională de Căi Ferate CFR, Telecomunicații CFR, Complexul Energetic Oltenia, Societatea Națională de Radiocomunicații, Compania Națională Poșta Română și Uzina Termoelectrică Midia.
Statul a decis să nu mai încaseze dividende sub formă de numerar extras din conturile companiei, ci să i se aloce acțiuni noi la companie în contul dividendelor cuvenite, majorându-și astfel cota de participare la aceasta.
Recent, senatorul ALDE Daniel Zamfir, inițiatorul Legii dării în plată a imobilelor cumpărate prin credite ipotecare și al altor proiecte de acte normative care au stârnit nemulțumirea sistemului bancar și a BNR, a inițiat un proiect de lege prin care statutul de membru al Consiliului Fiscal, instituția independentă care monitorizează politica fiscal-bugetară a Guvernului, să fie incompatibil cu cel de șef de instituție financiară. Acum, parlamentarii PSD merg mai departe și, printr-un alt proiect de lege, vor ca o astfel de incompatibilitate să fie menținută pentru șefii instituțiilor bancare, dar să fie eliminată în cazul șefilor companiilor naționale cu capital majoritar de stat.
Potrivit proiectului de buget pe 2019, statul român a încasat în 2018 venituri din dividende de la companii la care este acționar în sumă totală de 7,11 miliarde lei, în creștere cu 32% față de 2017, și estimează pentru anul în curs încasări din această sursă în scădere doar ușoară, la 6,83 miliarde lei.
Ministrul Finanțelor, social-democratul Eugen Teodorovici, spune că trebuie făcută o analiză a competenței și onestității persoanelor care reprezintă statul în Consiliile de Administrație ale companiilor din subordinea Ministerului Energiei, minister al cărui portofoliu este deținut de partenerul de coaliție al PSD, ALDE, condus de Călin Popescu Tăriceanu.
Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului și al ALDE, partid din coaliția de guvernare, totodată posibil candidat la Președinție, a declarat miercuri, în debutul unei întâlniri cu reprezentanți ai Centrului Român al Energiei, organizație care reunește peste 20 dintre cele mai importante companii din industria energetică românească, că a vorbit cu premierul Dăncilă pe tema taxei de 2% pe cifra de afaceri anuală a operatorilor din energie introdusă prin OUG nr. 114/2018 și că această taxă ar putea fi eliminată.
Compania deține în concesiune circa trei sferturi din numărul total de perimetre de exploatare de ape minerale naturale din România și exploatează circa 100 de izvoare pe întreg teritoriul țării, apa extrasă fiind vândută firmelor de îmbuteliere și distribuție. Cele mai recente date disponibile arată că SNAM a terminat anul 2017 cu un profit net de 5,3 milioane lei, la o cifră de afaceri de 38,6 milioane lei.
Din informațiile Profit.ro rezultă că este vorba prima solicitare de acest tip a statului adresată unei companii la care este acționar majoritar. Potrivit proiectului de buget pe 2019, statul a încasat în 2018 venituri din dividende în sumă totală de 7,11 miliarde lei, în creștere cu 32% față de 2017, și estimează pentru anul în curs încasări din această sursă în scădere doar ușoară, la 6,83 miliarde lei.
Statul român ar putea condiționa atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității de existența unei propuneri de offset încă de la elaborarea ofertei, potrivit unei in inițiative legislative susținute atât de putere, cât și de opoziție.
Prevederile Ordonanței de urgență care au provocat cele mai mari nemulțumiri industriilor afectate sunt măsurile de suprataxare a băncilor, companiilor energetice, jucătorilor din telecom și operatorilor de jocuri de noroc, de plafonare a prețurilor la gaze naturale și energie electrică și de modificare radicală a legislației sistemului pensiilor private obligatorii (pilonul II), prin introducerea posibilității de stopare a viramentelor lunare la cererea participanților, scoatarea din sistem a salariaților din construcții, reducerea comisioanelor percepute de administratori și majorarea exponențială a necesarului de capital al acestora.
Salrom, care are monopol pe concesiunea zăcămintelor de sare din România, fiind singurul producător, a înregistrat în 2017 un profit net de 74,29 milioane lei, de 2,5 ori mai mare decât în anul anterior. Cifra de afaceri netă a înregistrat o creștere cu 25% față de anul precedent ajungând la valoarea de 371,49 milioane lei.
Numărul de companii care vor primi ajutor de stat pentru investiții cu impact major în economie, în special înființarea de noi locuri de muncă, a ajuns în acest an la 19, un nivel record, valoarea ajutoarelor de stat fiind de aproape 950 de milioane de lei pentru proiecte cu valoare totală de circa 2,6 miliarde de lei, a anunțat Ministerul Finanțelor. Cinci companii au semnat azi acordurile de finanțare, acestea fiind Pet Star Recycling, Varta Microbattery, President Premium Medcenter, Gmb România Industry și Oil Services Limited Eastern Europe.
Toate companiile la care statul este acționar unic sau majoritar, fie prin instituții centrale, fie prin primării, precum și regiile autonome, atât cele ale administrației centrale, cât și cele deținute de unitățile administrativ teritoriale, vor fi obligate anul viitor să cedeze la bugetul de stat un procent de 35% din rezervele financiare ce constituie surse proprii de finanțare.
Guvernul ia în acest an o sumă record de la companiile pe care le controlează, mai mare decât cea de anul trecut, când a obținut 5,93 miliarde de lei, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Strategia Guvernului PSD-ALDE, încă din 2017, este de a lua din companiile deținute sau la care are participație majoritară cât mai mulți bani posibil. Banii, reprezentând dividende și vărsăminte din profitul pe anul trecut, dar și dividende speciale din rezervele companiilor, sunt necesari Guvernului pentru a acoperi deficitul bugetar, în contextul în care cheltuielile au urcat anul acesta mai rapid decât veniturile.
Guvernul a semnat astăzi, prin ministrul Finanțelor, Eugen Toedorovici, și în prezența premierului Voirica Dăncilă, acordarea a încă 358,6 milioane lei drept ajutor de stat pentru 5 companii, toate cu capital majoritar străin, iar 4 dintre ele activând în industria auto. Investițiile pentru care este acordat ajutorul de stat însumează circa 1 miliard de lei.
Hidroelectrica a distribuit deja anul acesta către acționari dividende "uzuale" în valoare totală de 1,134 miliarde lei, din profitul net obținut în 2017, de peste 1,6 miliarde lei. Producătorul de energie hidro se numără printre marile companii de stat cărora Guvernul, aflat în mare foame de bani, le cere și anul acesta dividende suplimentare, alături de Romgaz, Nuclearelectrica, Transgaz și Transelectrica.
În plus, rectificarea bugetară prevede compensarea parțială a minusurilor mari de încasări din TVA și accize, de peste 3 miliarde lei, cu încasări suplimentare din dividende de la companii de stat, în special energetice, estimate la aproape 2 miliarde lei.
Guvernul s-a resemnat pentru acest an cu încasări cu aproximativ 2 miliarde de lei mai mici la TVA față de cât și-a propus la începutul anului, iar la accize cu 1,24 miliarde de lei sub țintă, potrivit proiectului de rectificare bugetară propus de Ministerul Finanțelor. Eșecul la recuperarea restanțelor la TVA și accize a fost compensat pe final de an cu o "curățare" agresivă de toți banii posibili a companiilor de stat, care rămân astfel fără fonduri de investiții. În timp ce companii de stat din alte țări s-au extins în regiune, în România firmele controlate de Guvern, în special cele foarte mari din energie, sunt pușculița de avarie spartă, însă în fiecare an de parcă nu ar mai există ziua de mâine.
Guvernul a adoptat, joi, prin ordonanță de urgență, cadrul legal care să facă posibilă înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI). După ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțional proiectul de lege adoptat de Parlament privind FSDI, liderii PSD și ALDE au convenit să înființeze Fondul prin ordonanță de urgență. Guvernul urmează să adopte ulterior, prin hotărâre, înființarea FSDI și companiile de stat care vor fi preluate de acesta. Profit.ro a relatat că, la solicitarea ALDE, Ministerul Finanțelor a rescris proiectul de ordonanță fără mai scuti de guvernanța corporativă societățile de stat care vor fi incluse în Fond, cum a cerut și Comisia Europeană.
Guvernul a semnat astăzi acordarea a 491 milioane lei drept ajutor de stat pentru 9 companii, majoritatea cu capital românesc, pentru investiții totale care ajung la circa 1,3 miliarde lei. Investițiile vor contribui la crearea a aproximativ 2.000 de noi locuri de muncă, iar printre beneficiari se număr trei companii din grupul TeraPlast, compania Therme, care deține parcul acvatic din nordul Capitalei, și Romaqua, care îmbuteliază apa minerală Borsec.
După ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțional proiectul de lege privind Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, liderii PSD și ALDE au convenit să înființeze Fondul prin ordonanță de urgență. Deși liderul PSD Liviu Dragnea susținea săptămâna trecută că mai sunt doar niște detalii tehnice în discuție, Profit.ro a relatat că liderii ALDE au solicitat ca societățile de stat care vor fi incluse în Fond să nu fie scutite de guvernanța corporativă, cum a cerut și Comisia Europeană. Acum, Ministerul Finanțelor a rescris proiectul de ordonanță fără a mai scuti Fondul de aceste prevederi.
După Romgaz, care încă de miercuri a anunțat avizarea distribuirii unui dividend suplimentar la solicitarea principalului său acționar, Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica a convocat, astăzi, Adunarea Generală a Acționarilor pentru aprobarea unei solicitări similare a aceluiași acționar majoritar, statul român, prin Ministerul Energiei. Surse din piață spun că toate societățile naționale, companiile naționale și societățile cu capital integral sau majoritar de stat și regiile autonome cu o situație financiară bună au primit solicitări similare din partea Guvernului. Aceasta este cea de-a doua măsură similară celor adoptate anul trecut, de distribuire a 90% din profit ca dividend și de acordare de dividende suplimentare, prin care statul a încasat numai de la companiile din domeniul energetic 2,5 miliarde lei.