Managerii unora dintre cele mai importante companii energetice de stat s-au plâns deschis de efectele negative ale OUG nr. 114/2018 asupra activității operatorilor pe care îi conduc, Ordonanță adoptată la finalul anului trecut de Guvernul din care face parte și Ministerul Energiei, care îi controlează, după ce au început să spere că vor scăpa de unele din cele mai păguboase prevederi ale actului normativ.
Impactul cel mai important al OUG 114 este că deranjează tot ceea ce s-a construit în ultimii ani, a declarat directorul departamentului Comercializare Energie al producătorului de gaze Romgaz, Vasile Ciolpan, la un eveniment organizat de ziarul Bursa.
"Devine foarte complicat să fie pusă în practică această ordonanță, fără norme de aplicare. Nu putem calcula exact impactul OUG pe partea de preț, iar în ceea ce privește taxarea de 2% din cifra de afaceri, tot ce putem spune este că orice taxă în plus slăbește capabilitatea financiară de a duce mai departe activitatea de investiții. Avem programe pe termen lung, cu valori mari, există încercarea de a avea o piață unică, un cod al rețelei, surse suplimentare, diversificare, însă toate acestea cad odată cu aplicarea Ordonanței", a spus Ciolpan.
Claudiu Crețu, administratorul special producătorului de energie termică și electrică ELCEN, aflat în insolvență, a arătat că OUG 114 va agrava pierderile companiei.
"Toate discuțiile cu noile taxe sunt un cerc vicios care afectează capacitatea de investiții a sectorului energetic. Una e când îți scade profitabilitatea și alta când îți adâncești pierderea", a spus Crețu.
La rândul său, directorul general al Complexului Energetic Oltenia, Sorin Boza, a declarat că taxele din energie îngenunchează Complexul.
El a fost completat de către Constantin Bălășoiu, membru al directoratului producătorului de energie pe bază de cărbune. "OUG 114/2018 are impact asupra companiei noastre, dar sperăm ca procentul de 2% din cifra de afaceri să se aplice strict asupra cifrei de afaceri din care se scad cheltuielile cu certificatele CO2, care au o pondere de 42% în această cifră".
O poziție dură a exprimat Septimiu Stoica, membru în Consiliul de Administrație al Bursei Române de Mărfuri (BRM), companie privată, la care deține acțiuni și Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), controlată de Ministerul Energiei.
"Această OUG a avut un efect devastator asupra burselor din România. Noi, BRM, am luptat câțiva ani cu tentativa de a fi eliminați din piață. Acum nu se mai pune problema, deoarece practic aceasta nu mai există. De când a fost emisă OUG 114, lucrurile s-au oprit, pentru că aproape nu mai existăm ca piață. Și observ că este o tăcere asurzitoare față de gravitatea lucrurilor care se întâmplă. Mi se pare o lovitură asupra acestei realități, pentru că realitatea pieței gazelor este foarte complexă. Dacă nu mai poți vorbi despre piață, atunci nu mai poți vorbi în general despre o economie de piață. Unde este piața unică a energiei la care dorim să aderăm? În zona consumatorilor mari va începe să fie resimțită o penurie. Aceasta va fi acoperită prin livrarea mărfii de cei care nu au aceste restricții, adică din importuri, la prețuri fără restricții. Ce ghinion să aibă țara asata? Să aibă atâtea resurse și să cumpere din afară cu prețuri necompetitive", a arătat Stoica.
"Este clar că această taxa de 2% din cifra de afaceri a companiilor din energie a fost dată pentru că este o «foame» la bugetul de stat, pentru că ANRE își acoperea cheltuielile și când procentul era de 0,1%, chiar rămânea și excedent", a spus și Viorel Lefter, președintele Organizației Patronale a Producătorilor de Energie din Surse Regenarabile din România (PATRES).
Prezent la eveniment, Niculae Havrileț, consilier al ministrului Energiei Anton Anton și fost președinte al ANRE, a încercat să explice logica emiterii OUG 114. Astfel, el a arătat că Ordonanța "a fost solicitată de cei care câștigă din ea".
"Pentru că, așa cum avem un mix al energiei, avem și un mix al intereselor, iar din această Ordonanță câștigă cei care au piața reglementată și câștigul asigurat. Funcționarea pieței din ultimul an nu a fost predictibilă și de aceea a fost nevoie de OUG 114. Nu a funcționat principiul consumatorului vulnerabil, printre altele, un element de bază fiind gradul de sărăcie a populației. Creșterea prețului energiei și gazelor s-a datorat prețurilor marginale, care, pe piața gazelor, au fost date de prețul de import", a spus Havrileț.
Evenimentul are loc la o zi după ce Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului și al ALDE, partid din coaliția de guvernare, totodată posibil candidat la Președinție, a declarat miercuri, în debutul unei întâlniri cu reprezentanți ai Centrului Român al Energiei, organizație care reunește peste 20 dintre cele mai importante companii din industria energetică românească, că a vorbit cu premierul Dăncilă pe tema taxei de 2% pe cifra de afaceri anuală a operatorilor din energie introdusă prin OUG nr. 114/2018 și că această taxă ar putea fi eliminată.
"Am discutat în prealabil cu doamna prim-ministru Viorica Dăncilă în legătură cu ordonanța 114. I-am împărtășit o parte din îngrijorările mele. O parte din îngrijorările mele le-am preluat, de la cei cu care am avut un dialog până acum, și am explicat că această taxă de 2% pe companiile din energie afectează grav posibilitățile de dezvoltare și de atingere a indicatorilor de performanță și de profitabilitate care sunt de așteptat la aceste companii. Și doamna prim-ministru a consimțit că această taxă este excesivă și, cel mai probabil, o să renunțăm la această taxă de 2%. Asta ca să vă descrețesc frunțile nițel, pentru că dorința și ambiția mea este de a vedea companiile dumneavoastră crescând cifra de afaceri, generând noi locuri de muncă. Câștigați și dumneavoastră, câștigăm și noi ca stat", le-a spus Tăriceanu reprezentanților companiilor energetice înainte de debutul propriu-zis al întâlnirii, în prezența presei.
Ulterior, ziariștii au fost poftiți afară din sală, iar întrevederea a continuat cu ușile închise. La final, Tăriceanu și-a accentuat mesajul: ”Așa cum spuneam, am avut o discuție pe acest subiect și cu doamna prim-ministru și am hotărát să eliminăm această taxă de 2% pe cifra de afaceri a acestor societăți”.
După cum a relatat Profit.ro în exclusivitate, Comisia pentru Energie de la Senat a introdus un amendament la OUG nr. 114/2018 care include centralele de producție de energie termică ce livrează agent termic sistemelor locale de încălzire centralizată a populației (SACET) pe lista clienților care trebuie aprovizionați cu prioritate de către producătorii interni cu gaze românești la prețul plafonat de 68 lei/MWh, pentru asigurarea întregului lor necesar de consum din această sursă. Forma inițială a OUG nr. 114/2018 prevedea că doar clienții casnici au acces prioritar la gazele din producția internă cu preț plafonat.
Alt amendament al Comisiei, corelat logic cu primul, exceptează producătorii de energie termică ce livrează pentru SACET de la amestecul de gaze din surse interne și de import impus de Ordonanță pentru ceilalți consumatori industriali de gaze.
Senatorii din Comisie au introdus aceste amendamente, propuse de vicepreședinele ANRE Zoltan Nagy Bege, invitat la ședință, și asumate politic prin semnătură de Antal Lorant de la UDMR, după ce au constatat că, în formularea inițială a Ordonanței, exista riscul ca românii branșați la sisteme centralizate de încălzire de tip RADET să ajungă să plătească indirect un preț mai mare la gaze decât cei cu centrale termice individuale de apartament, care achită direct către furnizorii de gaze costul materiei prime.
Prezent la ședința Comisiei, Niculae Havrileț, consilier al ministrului Energiei Anton Anton și fost șef al ANRE, a reiterat propunerea ministrului de modificare a OUG 114, prin exceptarea producătorilor de energie pe bază de cărbune, precum Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara, de la plata contribuției bănești către Autoritate de 2% din cifra de afaceri anuală, majorată de 20 de ori de anul acesta, de la nivelul anterior de doar 0,1%.
Havrileț a argumentat că acești producători sunt extrem de împovărați de scumpirea masivă a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pe care sunt obligați să le cumpere potrivit legislației UE și că și producătorii de energie termică pentru populație au fost scutiți de plata acestei contribuții bănești majorate. Propunerea sa nu s-a regăsit însă printre amendamentele aprobate de Comisie, recomandându-se ministerului formularea unei propuneri de amendament pentru comisia de buget-finanțe.
În ședință a fost propus și un amendament mai radical, care însă nu a fost păstrat în cele din urmă. Astfel, s-a propus eliminarea plafonului de preț de 68 lei/MWh pentru vânzările de gaze de la producători către furnizorii clienților industriali sau direct către aceștia din urmă, dar și a amestecului de gaze din surse interne și de import impus de OUG 114 pentru consumatorii industriali de gaze.
Propunerea, care i-a aparținut tot vicepreședintelui ANRE, Zoltan Nagy Bege, și a fost semnată de Antal Lorant de la UDMR, nu a fost însă acceptată. "Cred că aici nu vreau să ne băgăm, rămânem pentru celelalte, pentru că nu vreau să... Pentru că o să facem și colo, și colo... Dacă doriți, la Comisia de Buget. Noi mergem cu celelalte", a spus președintele Comisiei, senatorul PSD Marin Gheorghe, în cadrul ședinței.
Eliminarea plafonului pentru noncasnici a fost propusă "pentru a nu face din piața de gaze naturale din producție internă o piață reglementată în integralitate și pentru a nu crea avantaje acestui tip de clienți în defavoarea producătorilor de gaze naturale", în condițiile în care autorul amendamentului consideră că forma actuală a OUG 114 "creează premisele transferării profiturilor producătorilor în buzunarul furnizorilor sau al clienților noncasnici, în condițiile în care acestora nu li se aplică aceeași cotă de impozitare ca producătorilor de gaze naturale și va avea impact negativ la bugetul de stat".
