Guvernul a inclus două companii, Societatea Națională a Sării și Romaero, pe lista celor care vor intra în portofoliul Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) și a scos șapte companii de pe listă, astfel că numărul acestora a coborât de la 33 în varianta de anul trecut la 28 într-un proiect de Hotărâre de Guvern prezentat acum. Companiile eliminate de pe listă sunt Societatea Națională a Apelor Minerale, Compania Națională de Căi Ferate CFR, Telecomunicații CFR, Complexul Energetic Oltenia, Societatea Națională de Radiocomunicații, Compania Națională Poșta Română și Uzina Termoelectrică Midia.
Ministerul Finanțelor a publicat astăzi proiectul revizuit de Hotărâre de Guvern privind organizarea și funcționarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), care a fost prezentat în dezbatere publică, pe site-ul ministerului, în data 28 decembrie 2018, dar fără lista de companii.
Finanțele estimează că va exista un impact asupra veniturilor bugetului de stat începând cu acest an, în sensul reducerii veniturilor la bugetul de stat cu valoarea dividendelor încasate de FSDI în contul acțiunilor transferate în portofoliul FSDI, estimată la 4,7 miliarde lei. Această influență va fi însă recuperată în anii următori primului an de funcționare prin încasarea dividendelor pe care FSDI le va plăti statului, în calitate de acționar unic.
Cheltuielile cu taxele și tarifele necesare înființării FSDI sunt calculate la 600.000 lei.
Prin înființarea FSDI, Guvernul vizează crearea unui vehicul public de investiții financiare/intermediere financiară în acțiuni/participații în proiecte/companii profitabile, segment neacoperit în prezent pe piața financiară din Romania, care, pe de o parte, să aibă un rol multiplicator în economie pentru o dezvoltare sustenabilă și, pe de altă parte, să catalizeze/mobilizeze resurse financiare disponibile către economie și proiecte rentabile.
Principalele completări aduse prin proiectul revizuit de Hotărâre de Guvern referă la:
- Capitalul social inițial al FSDI și contribuția în natură:
- publicarea listei operatorilor economici ale căror pachete de acțiuni vor constitui aport în natură la capitalul social inițial al FSDI ;
- prezentarea metodelor de evaluare a acestor active din portofoliu.
- Guvernanța corporatistă :
- criterii de selecție detaliate și revizuite pentru membrii Consiliului de supraveghere.
Capitalul social inițial, subscris al FSDI va fi în valoare totală de 19,11 miliarde lei, format din aport în numerar în valoare de 9 miliarde lei, precum și din aport în natură reprezentat de pachetele de acțiuni deținute de stat la companiile transferate în portofoliul Fondului, în valoare de 10,11 miliarde lei, stabilită la valoarea nominală a acțiunilor aportate.
Noua listă de companii
| Lista societatilor ale caror pachete de acțiuni constituie aport in natură la capitalul social initial al FSDI | |
| Nr. Crt. | Denumire operator economic |
| 1 | ENGIE ROMANIA S.A. |
| 2 | SOCIETATEA DE DISTRIBUTIE SI FURNIZARE A ENERGIEI ELECTRICE - "ELECTRICA" S.A. |
| 3 | DELGAZ GRID S.A. |
| 4 | E.ON ENERGIE ROMANIA SA |
| 5 | CHIMCOMPLEX SA |
| 6 | OMV PETROM SA |
| 7 | Telekom Romania Communications S.A. |
| 8 | CN "LOTERIA ROMANA" SA |
| 9 | IAR SA |
| 10 | OIL TERMINAL SA |
| 11 | COMPANIA NATIONALA ADMINISTRATIA PORTURILOR DUNARII MARITIME SA |
| 12 | SOCIETATEA NATIONALA DE GAZE NATURALE " ROMGAZ " SA |
| 13 | SOCIETATEA DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE IN HIDROCENTRALE " HIDROELECTRICA" S.A. |
| 14 | COMPANIA NATIONALA "AEROPORTURI BUCURESTI" SA |
| 15 | SOCIETATEA NATIONALA "NUCLEARELECTRICA" SA |
| 16 | COMPANIA NATIONALA "IMPRIMERIA NATIONALA" SA |
| 17 | CONPET SA |
| 18 | SN "AEROPORTUL INTERNATIONAL TIMISOARA-TRAIAN VUIA-" SA |
| 19 | SOCIETATEA DE TRATAMENT BALNEAR SI RECUPERARE A CAPACITATII DE MUNCA "T.B.R.C.M" S.A. |
| 20 | COMPANIA NATIONALA ADMINISTRATIA PORTURILOR DUNARII FLUVIALE S.A. |
| 21 | COMPANIA NATIONALA PENTRU CONTROLUL CAZANELOR, INSTALATIILOR DE RIDICAT SI RECIPIENTELOR SUB PRESIUNE - (CNCIR) SA |
| 22 | CUPRU MIN SA ABRUD |
| 23 | SOCIETATEA NATIONALA A SARII SA |
| 24 | ROMAERO |
| 25 | COMPANIA NATIONALA "ADMINISTRATIA PORTURILOR MARITIME" - S.A.CONSTANTA |
| 26 | COMPANIA NATIONALA ADMINISTRATIA CANALELOR NAVIGABILE SA |
| 27 | ANTIBIOTICE SA |
| 28 | COMPANIA NATIONALA UNIFARM S.A. |
Peripețiile înființării Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții
Curtea Constituțională a României a admis, în iulie anul trecut, sesizările formulate de președintele Klaus Iohannis, de PNL și USR și de către PMP la legea privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții.
Astfel, Legea a fost declarată neconstituțională, președintele Curții, Valer Dorneanu, explicând că acest fond nu trebuia înființat printr-o lege, ci printr-o hotărâre de guvern.
Fondul a fost înființat prin lege promovată de Parlament deoarece doi premieri, Sorin Grindeanu și Mihai Tudose, nu au dorit să semneze actul. Fostul premier Victor Ponta a susținut că Mihai Tudose, fost ministru al Economiei și prim-ministru, i-ar fi spus că nu a semnat proiectul Fondului pentru că nu vrea ”să ajungă la închisoare”.
Președintele Klaus Iohannis a reclamat anterior la Curtea Constituțională legea privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), care a fost adoptată de Parlament la începutul lunii iunie. Fondul cuprinde 33 de societăți de stat, incluzând, printre altele, Complexul Energetic Oltenia, CFR S.A., Poșta Română, iar capitalul Fondului este de 9 miliarde lei. Președintele reclamă, printre altele, că o societate comercială nu poate fi înființată printr-un act normativ cu putere de lege, că nu sunt protejate interesele economice ale statului prin posibilitatea vânzării unor pachete majoritare de acțiuni la companiile de stat și includerea în fond a unor companii cu pierderi.
Guvernul estima că Fondul ar putea deveni operațional în următoarele luni, în cazul în care proiectul nu va fi găsit neconstituțional, iar președintele Iohannis îl va promulga fără observații și cerere de reexaminare.
Astfel, în primul rând, șeful statului arăta că înființarea unei societăți pe acțiuni trebuia realizată printr-un act al autorităților administrației publice centrale, iar nu prin lege. Șeful statului invocă în acest sens deciziile Curții Constituționale, care a decis și anul acesta, de pildă, în cazul Editurii Didactice și Pedagogice că statutul societății nu trebuia schumbat prin lege.
Președintele reclama totodată o serie de neclarități și prevederi ale legii care vin în contraducție cu Constituția României.
Administrația Prezidențială arăta că FSDI va funcționa fără să se supună vreunei norme prudențiale emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară sau de alt for statal care să-i controleze soliditatea, deși patrimoniul său va include societăți de interes strategic.
Legea criticată este neclară și sub aspectul lipsei oricăror mențiuni referitoare la monitorizarea FSDI de către orice altă autoritate, inclusiv de către Eurostat pe perioada existenței acestuia. Totodată, lipsa de previzibilitate și claritate a cadrului juridic aplicabil FSDI este dată și de faptul că strategia investițională a FSDI se aprobă de către Guvern, iar Eurostat poate considera această competență a Guvernului drept un criteriu de încadrare a fondului în categoria fonduri guvernamentale, arăta sesizarea de neconstituționalitate.
Șeful statului critica și renunțarea la orice limitare a operațiunilor de înstrăinare a acțiunilor sau activelor aflate în proprietatea FSDI.
”Din rațiuni de prudență financiară, legiuitorul avea obligația de a fixa limite de grevare a activelor cu sarcini, plafoane de lichiditate, de îndatorare, de rentabilitate, în vederea asigurării unui nivel maxim de încredere în stabilitatea FSDI și pentru a preveni riscul unor executări silite sau unor investiții nerentabile, cu grad mare de risc, precum și riscurile de dizolvare sau faliment generate de împrumuturi cu impact asupra fondului și a unor investiții fără un randament concret minim determinat. Respectivele principii sunt insuficiente pentru a asigura soliditatea FSDI pe viitor, companiile strategice putând fi înstrăinate în totalitate, fără restricții, pe baza acestei prevederi legale, ceea ce creează serioase riscuri economice viitoare”, a transmis atunci președintele Curții Constituționale.
Președintele amintea, de altfel, că în cadrul FSDI au fost incluse și companii ce în ultimii ani au înregistrat pierderi (de exemplu: CFR, Poșta Română, CE Oltenia).
”Dincolo de faptul că din lege nu rezultă care sunt criteriile după care au fost selectate companiile incluse în Anexa nr. 1, în ceea ce le privește pe cele care înregistrează pierderi, considerăm că acestea nu pot participa la finanțarea FSDI decât prin vânzarea pachetelor de acțiuni. Or, în această situație statul pierde controlul acestor companii, unele dintre acestea făcând parte din ramuri naționale strategice, ceea ce contravine dispozițiilor art. 135 alin. 2) lit. b) și d) precum și ale art. 136 alin. (3) și (4) din Constituție. Așadar, prin raportare la dispozițiile constituționale menționate, soluția legislativă este de natură să afecteze interesul național în activitatea economică”, era poziția Administrației Prezidențiale.
Potrivit acesteia, și transferul unor bunuri aflate în proprietatea privată a statului către o societate pe acțiuni, prin lege, ca act de reglementare primară, încalcă principiul separației puterilor în stat și jurisprudența Curții Constituționale în materie. Curtea Constituțională a statuat că trecerea cu titlu gratuit a unor acțiuni ale unei societăți, din proprietatea privată a statului, în proprietatea privată a unei unități administrativ-teritoriale reprezintă un act de dispoziție cu privire la capitalul social al societății, iar aceste acte nu țin de competența de legiferare a Parlamentului, ci de cea de administrare a bunurilor proprietate publică/privată a statului, care aparține în mod exclusiv Guvernului.
În plus, transferul dreptului de proprietate asupra acțiunilor prin derogare de la prevederile Legii nr. 297/2004 pentru societățile deschise aflate în portofoliu creează o diferență de tratament între FSDI și celelalte societăți cu care acesta, precum și companiile din portofoliul său se află în concurență, aducând un avantaj competitiv statului în raport cu ceilalți investitori de pe piață.
Președintele considera că legea FSDI va afecta și companiile listate la Bursa de valori București.
”Statul nu este acționar unic la toate societățile ce vor intra în portofoliul FSDI. Din această perspectivă, soluția aleasă de legiuitor cu privire la modalitatea de transfer a acțiunilor va conduce practic la afectarea dreptului acționarilor minoritari de a-și exprima poziția în cadrul companiilor respective în legătură cu transferul dreptului de proprietate al acțiunilor majoritare la FSDI. Dintr-o altă perspectivă, lipsa de transparență în vânzarea acțiunilor aduse aport la capitalul social, prin derogarea de la prevederile Legii nr. 297/2004 privind piața de capital va avea un impact financiar puternic prin implicațiile deciziilor FSDI asupra companiilor deja listate la Bursa de Valori București”, era o altă obiecție ridicată la lege.
Șeful statului mai arăta și că preluarea acțiunilor statului de la respectivele companii, gestionându-le fără a avea obligația de a repartiza din profitul acesteia către bugetul de stat, afectează în mod direct sursele de venit ale statului.
În sesizare mai era amintit și faptul că remunerarea membrilor Consiliului de Supraveghere și Directoratului este execptată de la aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 109/2011 privind mangamentul corporativ.
Textul integral al sesizării de neconstituționalitate poate fi consultat AICI.
Deputațiii din opoziție au susținut că proiectul legiferează un ”jaf” și că ”bijuteriile” companiilor de stat sunt ”confiscate” prin acest Fond, în timp ce puterea a afirmat că Fondul este o șansă de dezvoltare a României prin investiții.
Reprezentanții PNL au declarat că reprezentanții majorității de guvernământ sunt pasibili de plângere penală pentru subminarea economeii naționale.
Deputații USR au susținut, la rândul lor, că Fondul nu are un scop economic, ci unul politic, Guvernul urmărind să obțină lichidități și să finanțeze deficitul bugetar, fără însă ca ele să fie contabilizate ca datorii bugetare. Potrivit USR, românii vor trebui să spună adio companiilor de stat incluse în Fond.
De altfel, fostul premier Victor Ponta a susținut, în cadrul dezbaterilor din Camera Deputaților, că Mihai Tudose, fost ministru al Economiei și prim-ministru, i-ar fi spus că nu a semnat proiectul Fondului pentru că nu vrea ”să ajungă la închisoare”.
Atât Sorin Grindeanu, cât și Mihai Tudose au fost schimbați de la conducerea Guvernului după un mandat foarte scurt.
În urma consultărilor cu Eurostat, Guvernul Dăncilă a solicitat reducerea drastică a listei de companii de stat incluse în FSDI, luând în calcul și riscul ca statul să piardă, prin vânzarea de acțiuni, calitatea de acționar majoritar la aceste companii, confirmând astfel informațiile transmise anterior de Profit.ro.
Astfel la solicitarea Eurostat, Guvernul a propus Parlamentului reducerea de la 89, cât prevedea varianta PSD a proiectului, la 23 a numărului de companii care să constituie capitalul inițial al FSDI. Senatorii, primii care au adoptat proiectul, s-au conformat și au stabilit că Fondul urma să primească din partea statului participații, minoritare sau majoritare, la 23 de companii, dar și aport în numerar la capitalul social de 1,85 miliarde de lei, care urma să fie vărsat treptat, pe parcursul a trei ani, și nu de 9 miliarde de lei, cum era prevăzut în proiectul asumat de majoritatea parlamentară.
Deputații au majorat lista companiilor incluse în FSDI la 33, ridicând și capitalul social la 9 miliarde lei
Camera Deputaților a adoptat anterior proiectul de lege, dar cu majorarea de la 23 la 33 a companiilor de stat incluse în Fond. Printre companiile adăugate se numără Complexul Energetic Oltenia, CFR S.A. și Poșta Română.
De asemenea, deputații au revenit atunci și au stabilit capitalul social al FSDI subscris integral, format din aport în natură reprezentat de pachetele de acţiuni şi din aport în numerar, ca fiind în valoare de 9 miliarde de lei. Vărsămintele aferente aportului înnumerar la capitalul social iniţial al FSDI vor fi de 200 milioane lei în numerar la constituire, iar diferenţa de capital social va fi vărsată în termen de 5 ani de la constituire.
Mai jos, lista avizată anul trecut în Parlament
