Patronatele din industria energetică, bancară, telecom, a pensiilor private sau a jocurilor de noroc, dar și alte organizații reprezentative, cum ar fi sindicatele din diverse ramuri ale sectorului public, vor avea ocazia, odată cu reluarea activității Parlamentului pe 1 februarie, să își exprime direct către parlamentari punctele de vedere asupra recentului OUG cu măsuri fiscal-bugetare publicat în Monitorul Oficial pe 29 decembrie 2018 și să încerce să obțină modificarea sa prin legea de aprobare a Ordonanței, al cărei proiect a fost depus de Executiv la Senat pe 28 decembrie, la o săptămână după adoptarea OUG în ședință de Guvern.
Prevederile Ordonanței de urgență care au provocat cele mai mari nemulțumiri industriilor afectate sunt măsurile de suprataxare a băncilor, companiilor energetice, jucătorilor din telecom și operatorilor de jocuri de noroc, de plafonare a prețurilor la gaze naturale și energie electrică și de modificare radicală a legislației sistemului pensiilor private obligatorii (pilonul II), prin introducerea posibilității de stopare a viramentelor lunare la cererea participanților, scoatarea din sistem a salariaților din construcții, reducerea comisioanelor percepute de administratori și majorarea exponențială a necesarului de capital al acestora.
"Termenul de adoptare tacită este de 30 de zile și se calculează de la data de 28.12.2018. Termenul urmează să se împlinească după vacanța parlamentară, la 28 de zile de la reluarea activității Senatului", precizează camera superioară a Parlamentului, care urmează să își reia activitatea pe 1 februarie.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Cameră decizională este însă Camera Deputaților, indiferent dacă Senatul adoptă (tacit sau nu) sau respinge proiectul de lege. Potrivit legislației în vigoare, proiectele de legi privind aprobarea sau respingerea ordonanțelor de urgență se supun de drept dezbaterii și adoptării în procedură de urgență.
Dat fiind că OUG nr. 114/2018 reglementează numeroase domenii diferite de activitate, nu este deocamdată clar câte și care exact dintre comisiile parlamentare ale Camerei Deputaților vor fi sesizate pe fond pentru a elabora raportul (de adoptare sau respingere, cu sau fără amendamente admise) la proiectul de lege de aprobare a OUG. în afară de cele de Industrii și Buget. Poate că întrebarea corectă este, de fapt, care dintre ele NU vor fi sesizate.
În orice caz, ședințele de dezbatere a proiectului în vederea elaborării raportului menționat sunt cea mai bună ocazie de modificare a prevederilor OUG, la acestea fiind invitați nu doar reprezentanți ai ministerelor și ai altor instituții de stat implicate, cum ar fi BNR, ANRE, ANCOM, ASF sau Consiliul Concurenței, ci și cei ai diferitelor industrii afectate, precum și ai altor grupuri de reprezentare profesională, cum ar fi sindicatele.
OUG are 95 de pagini și operează modificări de substanță, chiar radicale, în numeroase sectoare, ceea ce înseamnă că, în pofida procedurii de urgență, sunt de așteptat dezbateri lungi și dificile și negocieri de culise la sânge pentru obținerea de compromisuri pe diversele componente de detaliu ale actului normativ. Asta în condițiile în care coaliția de guvernare PSD-ALDE mai deține doar o majoritate parlamentară subțire, la limită, și nu este limpede în ce măsură OUG se bucură sau nu de suportul tuturor parlamentarilor celor două partide. Rolul șefilor comisiilor parlamentare sesizate în fond pentru raport, capabili să influențeze inclusiv procedural dezbaterile, va fi determinant.
”Nu poți să faci cu câteva zile înainte de terminarea anului, fiindcă nici companiile, nici societatea, nimeni nu poate fi pregătit pentru o astfel de schimbare și nu este bine să faci brusc, șase luni măcar ar trebui să lași, așa cum scrie și în legislația noastră internă, pentru ca toată lumea să se pregătească pentru o modificare fiscală și mă îndoiesc că această dezbatere sau mă rog, dezbaterea OUG când va ajunge în Parlament va merge foarte lin. Nu știu dacă s-a gândit ministrul Finanțelor și la o respingere a Ordonanței undeva pe la mijlocul anului, ce va pune la loc sau cum va gestiona treaba. De aceea, eu cred că măsurile așa brutale în zona fiscală, în zona de impozite, sunt extrem de contraproductive”, a declarat recent, la RFI, președintele UDMR, Kelemen Hunor.
Reprezentanții patronatelor și sindicatelor s-au exprimat deja împotriva OUG, prin avizul consultativ negativ acordat de Consiliul Economic și Social (CES). Noii reprezentanți ai societății civile în Consiliu, numiți în octombrie de premierul Dăncilă, printr-o mișcare-surpriză care a atras protestele celor revocați, s-au abținut de la vot.
Ordonanța modifică peste 25 de acte normative din diferite domenii de activitate, ceea ce, potrivit Consiliului Legislativ, pune la îndoială din capul locului constituționalitatea sa.
"(...) ideea de urgență a reglementării este incertă, având în vedere unele termene conținute în proiect, care se aplică începând cu minim 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului proiect. De asemenea, față de complexitatea și numeroasele ipoteze juridice avute în vedere, acestea ar putea afecta nu numai coerența noului act propus, dar și pe cea a actelor vizate (spre modificare și completare – n.r.), utilizarea derogărilor repetate de la actele cadru din diverse domenii, precum și prorogarea unor termene, anulând, practic, efectele juridice ale normei de bază, constituind, totodată, motive reale de reanalizare și reașezare a întregului proiect, cel puțin din punct de vedere al normelor de tehnică legislativă. (...) opinăm că diversitatea situațiilor juridice și domeniilor legale avute în vedere ar trebui să determine adoptarea unor acte distincte, pe sfere de aplicare, iar nu o singură ordonanță de urgență", se arată în avizul consultativ favorabil al Consiliului Legislativ, care nu se pronunță asupra oportunității modificărilor legislative.
Instituția dă ca exemplu în acest sens derogările adoptate prin OUG de la Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010.
Consiliul Legislativ mai atrage atenția asupra riscului ca amânarea prin OUG a intrării în vigoare a unor prevederi conținute de legi adoptate de Parlament să fie considerată neconstituțională, cu referire la decizia de neacordare de tichete de valoare și premii în instituțiile de stat în perioada 2019-2021, dar și la prelungirea termenului limită de impunere a impozitului pe exploatarea resurselor naturale.
Potrivit Consiliului, neconstituțională ar putea fi considerată și prevederea potrivit căreia toate companiile la care statul este acționar unic sau majoritar, fie prin instituții centrale, fie prin primării, precum și regiile autonome, atât cele ale administrației centrale, cât și cele deținute de unitățile administrativ teritoriale, vor fi obligate de anul acesta să cedeze la bugetul de stat, sub formă de dividende sau vărsăminte, un procent de 35% din rezervele financiare ce constituie surse proprii de finanțare și care nu erau angajate prin contracte de achiziție la finalul anului trecut.
Consiliul Legislativ mai consideră că sancționarea cu amendă în cuantum fix, de 10% din cifra de afaceri a anului anterior, a producătorilor de energie electrică și gaze naturale care nu-și respectă obligațiile de livrare către furnizori la prețuri reglementate a producției destinate consumatorilor casnici încalcă dispozițiile legislației în vigoare privind contravențiile, care obligă la stabilirea de limite minime și maxime ale amenzilor, pentru individualizarea sancțiunilor în funcție de gradul de pericol social al faptelor săvârșite.
În avizul Consiliului se mai arată că prevederile referitoare la restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule sunt suspectibile a încălca principiul echivalenței și pe cel al neretroactivității legii.
Cu privire la prevederea care dă dreptul Autorității Naționale de Administrare și Reglementare în Comunicații din România (ANCOM) de a percepe un tarif mărit de monitorizare, în procent de 3% din veniturile operatorilor de comunicații electronice, și la cea care condiționează prelungirea duratei de exploatare a licențelor existente de comunicații mobile de plata unei taxe de 4% aplicată la cifra de afaceri generată din activitatea de telefonie mobilă în anul anterior celui în care se acordă extinderea înmulțit cu numărul de ani pentru care se prelungește durata de exploatare a licenței, Consiliul Legislativ sugerează că acestea ar putea contraveni legislației europene.
În plus, Consiliul recomandă completarea OUG cu o normă care să conțină soluții legislative pentru situațiile tranzitorii generate de aceasta.
Nu în ultimul rând, după cum Profit.ro a relatat în exclusivitate, Banca Centrală Europeană (BCE) analizează în prezent prevederile OUG nr. 114/2018 referitoare la taxa pe activele financiare datorată de anul acesta de băncile din România dacă media trimestrială a indicelui ROBOR depășește pragul de 2%, potrivit unor surse apropiate situației, și urmează să decidă dacă va publica un aviz asupra noii taxe, în condițiile în care Guvernul de la București nu i-a înaintat o solicitare în acest sens înainte de adoptarea OUG, așa cum prevede legislația UE. Avizele BCE sunt consultative, iar statele membre UE nu sunt obligate să țină seama de ele, însă Tratatul de bază privind funcționarea UE prevede că, în domeniile în care are atribuții, Banca Centrală Europeană este consultată asupra oricărui proiect de act al Uniunii, precum și asupra oricărui proiect de reglementare la nivel național și poate emite avize, în limitele și în condițiile stabilite de Consiliul UE.
