După ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțional proiectul de lege privind Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, liderii PSD și ALDE au convenit să înființeze Fondul prin ordonanță de urgență. Deși liderul PSD Liviu Dragnea susținea săptămâna trecută că mai sunt doar niște detalii tehnice în discuție, Profit.ro a relatat că liderii ALDE au solicitat ca societățile de stat care vor fi incluse în Fond să nu fie scutite de guvernanța corporativă, cum a cerut și Comisia Europeană. Acum, Ministerul Finanțelor a rescris proiectul de ordonanță fără a mai scuti însă Fondul de aceste prevederi.
De ce este important: Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) fusese înființat în această vară prin lege promovată de Parlament deoarece doi premieri, Sorin Grindeanu și Mihai Tudose, nu au dorit să aprobe în Guvern un astfel de act. Fostul premier Victor Ponta a susținut că Mihai Tudose, fost ministru al Economiei și prim-ministru, i-ar fi spus că nu a semnat proiectul Fondului pentru că nu vrea ”să ajungă la închisoare”.
Mai este important: Guvernul susținut de PSD și ALDE vrea să reia proiectul pentru înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții, de data aceasta sub forma unei ordonanțe de urgență, după ce, tot în vară, proiectul de lege aprobat de Parlament a fost declarat neconstituțional, președintele Curții, Valer Dorneanu, explicând că acest fond nu trebuia înființat printr-o lege, ci printr-o hotărâre de guvern.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Președintele Klaus Iohannis a fost cel care a reclamat la Curtea Constituțională legea privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) și care, în variianta de atunci, cuprindea 33 de societăți de stat, incluzând, printre altele, Complexul Energetic Oltenia, CFR S.A., Poșta Română, iar capitalul Fondului era stabilit la 9 miliarde lei. Președintele a reclamat, printre altele, că o societate comercială nu poate fi înființată printr-un act normativ cu putere de lege, că nu sunt protejate interesele economice ale statului prin posibilitatea vânzării unor pachete majoritare de acțiuni la companiile de stat și includerea în fond a unor companii cu pierderi.
Managementul corporativ, subiect de dispută între ALDE și PSD
Liderul PSD, Liviu Dragnea, anunța, la finele săptămânii trecute, că ordonanța privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții va fi adoptată în ședința de guvern din această săptămână, urmând ca până la sfârșitul anului să fie adoptate restul actelor normative necesare
"Ordonanța are acum forma finală, am convenit forma finală, sunt câteva modificări de formă, câteva precizări, și noi credem că este un cadru care elimină orice risc pentru societățile comerciale care vor intra în cadrul acestui fond (...). Imediat după ce ordonanța este publicată în Monitorul Oficial vor fi discuții despre hotărârea de Guvern care să stea la baza înființării fondului suveran, actul constitutiv și toate celelalte legi, până la sfârșitul acestui an, toate aceste documente și acte normative vor fi adoptate, urmând ca funcționarea efectivă să înceapă din 2019", arăta Dragnea.
Partenerul său de coaliție, liderul ALDE Călin Popescu-Tăriceanu, a arătat în schimb, luni, că ordonanța este convenită, dar că 5% dintre prevederile acesteia nu au fost agreate de formațiunea sa politică, iar după ce vor fi efectuate și aceste rectificări în actul normativ, acesta va avea și sprijinul ALDE.
Surse oficiale din cadrul acestor negocieri dintre PSD și ALDE au declarat pentru Profit.ro că subiectul neînțelegerii dintre cele două părți îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011, care obligă companiile de stat la selectarea unei conduceri pe criterii de managament profesionist, fără a lăsa numirea șefilor acestor sociectăți la discreția partidelor politice.
”Multe dintre companiile de stat care vor fi incluse în Fond sunt listate la bursă, iar exceptarea de guvernanța corporativă a acestora ar fi un semnal extrem de prost pentru investitori, a fost argumentul șefului ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, în cadrul discuțiilor privind FSDI”, au declarat sursele citate.
Finanțele au reintrodus acum în proiect managementul corporativ pentru companiile din Fond
Profit.ro a relatat că, potrivit negocierilor cu Eurostat și așa cum fusese stabilit în Parlament, FSDI nu va beneficia de garanţii guvernamentale sau de orice altă formă de sprijin din partea statului, iar întreaga activitate a FSDI nu va fi exceptată de la obligația selectării angajaților și funcționării conform procedurilor de mangament corporativ, cu exccepția prevederilor referitoare la remunerarea membrilor Consiliului de Supraveghere.
Proiectul de ordonanță pregătit inițial de Guvern stabilea inițial că prevederile OUG 109/2011 ”nu se aplică fondului înființat potrivit prezentei ordonanțe de urgență și nici societăților, pentru care pachetele de acțiuni majoritare deținute de Stat constituie aport în natură la capitalul social al Fondului”.
Este cu atât mai ciudat că Ministerul Finanțelor Publice, care a redactat proiectul, a introdus această excepție de la legislația în vigoare deși menținerea prevederilor a fost o condiție impusă de Eurostat pentru a-și da acordul cu privire proiectul de înființare a FSDI aprobat în Parlament.
Acum, după cum a relatat Profit.ro, la solicitarea ALDE, Finanțele au redactat un nou proiect de ordonanță în care este menționat explicit că membrii de conducere ai Fondului vor trebuie să fie selectați respectând criteriile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
Astfel, Fondul va fi administrat în sistem dualist de către un consiliu de supraveghere și un directorat, iar membrii consiliului vor fi desemnați de adunarea generală a acționarilor, pe baza următoarelor criterii de selecție: expertiză în domeniul financiar-bancar necesară îndeplinirii responsabilităților specifice fondurilor suverane, experiență în administrarea de societăți, integritate profesională, bună reputație, cunoștințe, aptitudini și experiență adecvate complexității activității specifice fondurilor suverane, atât individual, cât și la nivel colectiv, precum și a criteriilor stabilite în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
Prin derogare de la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011, doar primii membri ai Consiliului de Supraveghere se numesc temporar de către acționar prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care reprezintă statul ca acționar.
În proiectul de ordonanță privind FSDI nu au fost menținute însă alte solicitări ale Bruxelles-ului, printre care faptul că ”FSDI nu va beneficia de garanţii guvernamentale sau de orice altă formă de sprijin din partea statului”.
Eurostat ceruse ca FSDI să fie înființat ca societate cu activitate de intermediere financiară, care să respecte condițiile din metodologia UE, astfel încât să fie clasificat ca o companie în afara sectorului administrației publice de către Eurostat, respectiv să nu aibă impact pe deficit și datorie publică. Pentru a fi evitată clasificarea FSDI în sectorul administrației publice, companiile de stat incluse în Fond ar trebui să nu înregistreze pierderi și să nu fie deja clasificate în sectorul administrației publice.
Guvernul va fi cel care va decide, după aprobarea ordonanței, care vor fi companiile de stat preluate de FSDI.
PSD vrea scutirea a 100 de companii de stat de la management corporativ
Disputele pe tema FSDI dintre ALDE și PSD au loc în contextul în care senatorii puterii au decis, tot în această vară, să mențină, scutirea a circa 100 de companii de stat de la obligația managementului corporativ.
Decizia a fost luată în contextul în care judecătorii Curții Constituționale au constatat că majoritatea parlamentară a ingorat principiul bicameralismului prin adoptarea legii, proiectul având în vedere inițial doar exceptarea companiilor din industria de apărare.
Astfel, pe lista aprobată de majoritate se regăsesc companii precum Tarom, Hidroelectrica, Romgaz, Romsilva, Nuclearlecetrica, aeroporturile din București, Constanța și Timișoara, portul Constanța, CFR Călători și CFR Marfă, Poșta Română, Cupru Min, Unifarm, Șantierul Naval 2 Mai, Metrorex, Complexul Energetic Hunedoara, Compania Națională de Investiții Rutiere, Transgaz, Transelectrica, Monitorul Oficial sau Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS).
Poiectul se află în prezent în discuția Cemerei Deputaților și deși, în cazul FSDI liderii ALDE nu susțin eliminarea guvernanței corporative, rămâne de văzut dacă și la votul acestui proiect își vor menține aceeași părere.
Guvernul reia, sub forma proiectului de ordonanță de urgență, înființarea FSDI cu argumentul că prin înființarea unui fond suveran de dezvoltare și investiții se are în vedere crearea unui vehicul de investiții financiare/intermediere financiară în acțiuni/participații în proiecte/companii profitabile, segment neacoperit în prezent pe piața financiară din Romania, care, pe de o parte, să aibă un rol multiplicator în economie pentru o dezvoltare sustenabilă și, pe de altă parte, să catalizeze/mobilizeze resurse financiare disponibile către sectorul real și proiecte profitabile,
"Există un decalaj în ceea ce privește atragerea resurselor financiare disponibile de către companii/proiecte profitabile sub forma unor instrumente/investiții de tip “equity”, în condițiile în care multe din companiile care au proiecte de investiții rentabile sunt îndatorate foarte mult și au nevoie de capital pentru a se dezvolta/extinde, iar altele sunt noi și sunt considerate riscante de către bănci și sunt sprijinite prin împrumuturi, doar într-o anumită măsură. În economie nu există un instrument public care să sprijine acest segment financiar al instrumentelor de tip acțiuni private sau participații în proiecte de infrastructură, instituțiile cu capital majoritar de stat precum CEC Bank, Eximbank S.A sau FNGCIMM S.A.-IFN acoperind doar instrumentele de finanțare de tipul creditelor și împrumuturilor, factoring, capital de lucru, precum și scrisorile de garanție. Înființarea unui fond suveran de dezvoltare și investiții ar avea în vedere contribuția la capitalul social în numerar combinat cu acțiuni la companii profitabile, pentru realizarea de investiții financiare în sectoare prioritare ale economiei", este explicația Guvernului.
Fondul este prezentat ca urmând să aibă ca scop atât dezvoltarea și finanțarea din fonduri proprii și din fonduri atrase, de proiecte de investiții rentabile și sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participarea directă ori prin intermediul altor fonduri de investiții sau al unor societăți de investiții, singur sau împreună cu alți investitori institutionali sau privați, inclusiv prin participarea în parteneriate public – private, cât și administrarea activelor financiare proprii, în vederea obținerii de profit.
Deputațiii din opoziție au susținut că proiectul legiferează un ”jaf” și că ”bijuteriile” companiilor de stat sunt ”confiscate” prin acest Fond, în timp ce puterea a afirmat că Fondul este o șansă de dezvoltare a României prin investiții.
Reprezentanții PNL au declarat că reprezentanții majorității de guvernământ sunt pasibili de plângere penală pentru subminarea economeii naționale.
Deputații USR au susținut, la rândul lor, că Fondul nu are un scop economic, ci unul politic, Guvernul urmărind să obțină lichidități și să finanțeze deficitul bugetar, fără însă ca ele să fie contabilizate ca datorii bugetare. Potrivit USR, românii vor trebui să spună adio companiilor de stat incluse în Fond.
În urma consultărilor cu Eurostat, Guvernul Dăncilă a solicitat reducerea drastică a listei de companii de stat incluse în FSDI, luând în calcul și riscul ca statul să piardă, prin vânzarea de acțiuni, calitatea de acționar majoritar la aceste companii, confirmând astfel informațiile transmise anterior de Profit.ro.
Astfel la solicitarea Eurostat, Guvernul a propus Parlamentului reducerea de la 89, cât prevedea varianta PSD a proiectului, la 23 a numărului de companii care să constituie capitalul inițial al FSDI. Senatorii, primii care au adoptat proiectul, s-au conformat și au stabilit că Fondul urma să primească din partea statului participații, minoritare sau majoritare, la 23 de companii, dar și aport în numerar la capitalul social de 1,85 miliarde de lei, care urma să fie vărsat treptat, pe parcursul a trei ani, și nu de 9 miliarde de lei, cum era prevăzut în proiectul asumat de majoritatea parlamentară.
Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege, dar cu majorarea de la 23 la 33 a companiilor de stat incluse în Fond. Printre companiile adăugate se numără Complexul Energetic Oltenia, CFR S.A. și Poșta Română.
De asemenea, deputații au revenit și au stabilit capitalul social al FSDI subscris integral, format din aport în natură reprezentat de pachetele de acţiuni şi din aport în numerar, ca fiind în valoare de 9 miliarde de lei. Vărsămintele aferente aportului înnumerar la capitalul social iniţial al FSDI vor fi de 200 milioane lei în numerar la constituire, iar diferenţa de capital social va fi vărsată în termen de 5 ani de la constituire.
Mai jos companiile incluse în proiectul din Parlament
