Recent, senatorul ALDE Daniel Zamfir, inițiatorul Legii dării în plată a imobilelor cumpărate prin credite ipotecare și al altor proiecte de acte normative care au stârnit nemulțumirea sistemului bancar și a BNR, a inițiat un proiect de lege prin care statutul de membru al Consiliului Fiscal, instituția independentă care monitorizează politica fiscal-bugetară a Guvernului, să fie incompatibil cu cel de șef de instituție financiară. Acum, parlamentarii PSD merg mai departe și, printr-un alt proiect de lege, vor ca o astfel de incompatibilitate să fie menținută pentru șefii instituțiilor bancare, dar să fie eliminată în cazul șefilor companiilor naționale cu capital majoritar de stat.
Inițiativele vin într-un moment de maximă tensiune între Guvern, sistemul bancar și BNR, după introducerea "taxei pe lăcomie". Ministrul Finanțelor a declarat că a dispus ca ministerul să nu împrumute nimic la ultima emisiune de titluri de stat, iar PSD a acuzat BNR în mai multe rânduri că nu dispune măsuri pentru a opri deprecierea leului față de euro.
Luna trecută, Darius Vâlcov, consilierul economic al premierului, a susținut că președintele Consiliului Concurenței ar fi fost numit, în mandatul fostului președinte Traian Băsescu, la propunerea președintelui executiv al Raiffeisen, Steven van Groningen, în timp ce șeful Consiliului Fiscal a fost economistul-șef al acestei bănci. El a anunțat atunci că ministrul Finanțelor va cere Consiliului Concurenței să efectueze un control pe piață privind Robor și fluctuațiile cursului valutar, începerea verificării fiind anunțată rapid de șeful Concurenței.
Daniel Zamfir, care este președintele Comisiei Economice a Senatului, a elaborat un proiect de lege care prevede că nu pot fi nominalizate pentru a face parte din Consiliul Fiscal persoanele care, cu 4 ani înainte, au deținut funcții de conducere în instituții financiar-bancare și nebancare. De asemenea, proiectul stipulează că, pe perioada mandatului, membrii Consiliului Fiscal nu pot fi membri în Consiliile de Administrație, directori executivi, cenzori sau auditori ai instituțiilor financiar-bancare și nebancare.
Executivii din bănci, provenind din mediul privat și în măsură să exprime păreri critice, înlocuiți de șefii companiilor statului, a căror poziție depinde încă de factorul politic
Acum, mai mulți parlamentari PSD s-au gândit că nu este bine ca mediul de afaceri privat să monitorizeze și să își dea cu părerea asupra politicilor fiscal-bugetare ale Guvernului.
”Din efectele aplicării legii, de la intrarea ei în vigoare până în prezent, se sesizează inechitatea introdusă între companiile cu capital majoritar de stat și cele cu capital privat, primele fiind excluse de la posibilitatea exprimării unei opinii în materie”, susțin parlamentarii PSD.
Mai mult, aceștia consideră că părerile critice ale Consiliului Fiscal cu privire la politicile fiscal-bugetare ale Executivului și nu politicile respective sunt în măsură ”să influențeze piața și costurile de creditare ale statului”.
”Totodată, a rezultat o altă incompatibilitate nesesizată de legiuitor la elaborarea legii, respectiv faptul că paiticiparea în calitate de membru al Consiliului fiscal, concomitent cu ocuparea unei funcții de conducere în bordul unei societăți bancare, private sau cu capital majoritar de stat, poate avea o influență negativă, având în vedere că opiniile exprimate sunt în măsură să influențeze piața și costurile de creditare ale statului. Apare astfel posibilitatea ca persoana aflată într-o astfel de incompatibilitate să sprijine prin declarațiile sale activitatea sistemuiui bancar, în detrimentul interesului național, îndepărtându-se astfel de scopul și rolul autorității care, potrivit legii, ”își propune să sprijine activitatea Guvernului și a Parlamentului în cadrul procesului de elaborare si derulare a poliiicilur fiscal-bugetare si să pmmoveze transparența și sustenabilitatea finanțelor publice, inclusiv prin creșterea gradului de conștientizare la nivelul publicului a consecințelor asupra sustenabilității pe termen mediu și lung a unor decizii de pnlitică fiscal-bugetară” ”, mai cred autorii inițiativei.
Pentru a elimina astfel de păreri critice cu privire la activitatea Guvernului și majorității parlamentare, PSD s-a gândit că trebuie stabilită ca incomopatibilă calitatea de membru în conducerea exectutivă a unei societăți financiar-bancare cu calitatea de membru al Consiliului Fiscal.
În schimb, PSD propune eliminarea acestei incompatibilități, prevăzute acum în lege, pentru membri în consiliile de administrație, directori executivi, cenzori sau auditori ai companiilor naționale sau societăților cu capital majoritar de stat.
Senatorii Puterii au decis anul trecut să mențină scutirea a circa 100 de companii de stat de la obligația managementului corporativ, adăugând chiar o instituție de stat pe lista de companii scutite. Decizia a fost luată în ciuda faptului că judecătorii Curții Constituționale au constatat că majoritatea parlamentară a ingorat principiul bicameralismului prin adoptarea legii, proiectul având în vedere inițial doar exceptarea companiilor din industria de apărare.
De la înființarea sa, în 2010, prin Legea responsabilității fiscal-bugetare, Consiliul Fiscal a criticat constant, deseori cu asprime, proiectele de buget și rectificările bugetare ale Guvernelor care s-au succedat în perioada respectivă, precum și diversele inițiative legislative cu impact asupra politicii bugetare și fiscale.
Potrivit legii, cei 5 membri ai Consiliului fiscal sunt numiți prin hotărâre de către Parlament pe o perioadă de 9 ani, la propunerea Academiei Române, Băncii Naționale a României, Academiei de Studii Economice București, Institutului Bancar Român și Asociației Române a Băncilor, care nominalizează fiecare o singură persoană.
De la înființare, respectiv din 2010, Consiliul Fiscal este condus de Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank. Vicepreședinte este Răzvan Victor Stanca, economist principal în cadrul Direcției de Studii Economice a BNR.
Mandatul lui Ionuț Dumitru la conducerea Consiliului Fiscal, ca și cele ale celorlalți membri ai Consiliului, toți numiți în funcții în 2010 cu mandate de 9 ani, expiră în vara acestui an, iar legea interzice realegerea acestora, astfel că Parlamentul va trebui să numească noi persoane în instituție. Legea responsabilității fiscal-bugetare prevede că membrii Consiliului Fiscal sunt numiți prin hotărâre de către Parlament, pentru o perioadă de 9 ani, și nu pot fi realeși la finalizarea mandatului. "Dacă mandatul unui membru al Consiliului Fiscal a încetat după o perioadă de 3 ani, acesta poate fi reales o singură dată", mai stipulează actul normativ.
