Proiectul bugetului de stat pe 2019 aproape triplează creditele bugetare ale Ministerului Economiei, condus de social-democratul Niculae Bădălău, față de execuția preliminată pe anul trecut, banii în plus fiind destinați în principal investițiilor în companiile militare de stat din subordinea ministerului, inclusiv participării acestora la acordurile de compensare tehnologică și industrială încheiate de România cu furnizorii străini de armament și tehnică militară.
Astfel, creditele bugetare totale ale Ministerului Economiei vor fi majorate de la 236,291 milioane lei în 2018 la 620,873 milioane lei anul acesta, în condițiile în care, în 2017, ministerul a cheltuit în total doar 162,343 milioane lei.
În același timp, proiectul de buget majorează de nu mai puțin de zece ori creditele de angajament ale Ministerului Economiei, la peste 2,52 miliarde lei.
Cel mai mult cresc creditele bugetare la rubrica "Alte transferuri", din care se finanțează investițiile companiilor de stat, dar și schemele de ajutoare de stat, respectiv de 4,6 ori, de la 50,565 la 235,343 milioane lei. Creditele de angajament sunt majorate de la 51,769 milioane la peste 1 miliard de lei.
Potrivit proiectului de buget pe 2019 al Ministerului Economiei, instituția are ca obiectiv "implicarea operatorilor economici autorizați din industria națională de apărare la derularea/realizarea programelor de înzestrare și modernizare ale Ministerului Apărării Naționale", prin "alocarea de resurse bugetare pentru investiții, studii de fezabilitate și dotări la nivelul operatorilor economici autorizați cu capital integral și majoritar de stat" și prin participarea acestora la "derularea acordurilor privind operațiunile de compensare tehnologică și industrială" (offset) încheiate cu furnizorii străini de armament și tehnică militară.
Scopurile sunt "creșterea capacității și resurselor investiționale la nivelul operatorilor economici din sectorul industriei de apărare în vederea satisfacerii necesităților de înzestrare ale instituțiilor din cadrul forțelor sistemului național de apărare, în raport cu necesitatea protejării intereselor esențiale de securitate ale României și cu angajamentele asumate în cadrul NATO și al UE", precum și "îmbunătățirea cooperării tehnice internaționale în domeniul industriei naționale de apărare în relațiile cu alte state, precum și cu organizații de profil din cadrul ONU, NATO și Uniunii Europene".
În primăvara anului trecut, Guvernul a elaboat un proiect legislativ care prevedea că structura care gestionează contractele de offset pentru achizițiile externe de tehnică militară ale statului român, Oficiul de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială, urma să treacă din subordinea Ministerului Economiei sub coordonarea prim-ministrului, urmând să capete, în plus, statut de instituție publică cu personalitate juridică, calitatea de ordonator principal de credite, precum și autonomie decizională, organizatorică și funcțională. Cel puțin până acum, proiectul nu a fost adoptat.
De asemenea, statul român ar putea condiționa atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității de existența unei propuneri de offset încă de la elaborarea ofertei, urmând ca, în cazul semnării contractului, propunerea de offset să fie supusă negocierii potrivit legislației în vigoare, potrivit unei in inițiative legislative susținute atât de putere, cât și de opoziție.
”Doar simpla modernizare a Armatei prin achiziția de armament nu este suficientă fără revitalizarea și dezvoltarea industriei de armament. Proiectele generate în procesul de offset reprezintă răspunsul pentru nevoia de dezvoltare a industriei României, în special cea militară, pentru accesul pe noi piete a produselor românești, pentru transferul de tehnologie modernă, creșterea potențialului de export, încurajarea cercetării, dezvoltarea universităților și centrelor de cercetare-dezvoltare și crearea de noi locuri de muncă de calitate”, afirmă autorii proiectului de lege.
