Statul francez a decis să nu încaseze sub formă de numerar dividendele în valoare de 400 milioane euro care i se cuvin din profitul pe 2018 al gigantului energetic EDF, a cărui principală activitate este operarea de centrale nucleare și la care deține aproape 84% din acțiuni, și s-a angajat să facă același lucru și pentru exercițiile financiare 2019 și 2020, scrie Les Echos.
Astfel, potrivit sursei citate, Parisul va continua încă timp de 3 ani o politică pe care a aplicat-o și în 2015, 2016 și 2017.
Legislația franceză a societăților comerciale și a pieței de capital permite ca un acționar să renunțe la încasarea în cash a dividendelor care i se cuvin de la o companie și, în schimb, să le încaseze în acțiuni, majorându-și astfel cota de participare la capitalul companiei respective. În acest fel, un acționar majoritar, cum ar fi statul în cazul de față, poate sprijini fluxul de numerar necesar pentru investiții al companiei pe care o controlează fără să le impună acționarilor minoritari neîncasarea de dividende.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
"Statul ne susține din nou, primindu-și dividendele cuvenite sub formă de acțiuni noi până în 2020. Este un semnal imens de încredere, care vine concomitent cu decizia de a mi se acorda un nou mandat la conducerea EDF. Prin această formă de susținere a EDF, statul arată că ne-a conferit rolul de lideri ai tranziției către surse de energie cu emisii reduse de carbon", a declarat, pentru Les Echos, președintele și directorul general al companiei, Jean-Bernard Lévy.
EDF, cel mai mare producător de energie din Franța, a anunțat în noiembrie anul trecut că a finalizat înainte de termen programul său de vânzări de active în valoare de 10 miliarde euro, programat pentru perioada 2015-2020.
"Traversăm în prezent o perioadă bună, dar avem încă investiții importante pe care trebuie să le facem. Este necesar, deci, să continuăm programul de vânzări de active", a arătat șeful EDF.
Profitul net al EDF a scăzut cu aproape 63% anul trecut, la circa 1,2 miliarde euro, din cauza unui efect de bază extrem de defavorabil. În 2017, compania a înregistrat un profit record, determinat de vânzarea participației sale la operatorul francez de transport de energie RTE.
Legislația din Franța obligă EDF să-și vândă concurenților o parte din energia produsă de centralele sale nucleare, la preț reglementat, de 42 euro/MWh, mult sub cotațiile din piață din momentul de față. "Prețul la care suntem obligați să ne vindem energia către competitori nu a mai fost modificat de 8 ani", s-a plâns Jean-Bernard Lévy reporterului de la Les Echos.
În România, în ultimii ani, statul a obligat marile companii energetice la care este acționar majoritar sau unic să distribuie sub formă de dividende 90% din profit, plus o parte din rezervele lor financiare, compuse în principal din profitul reportat nerepartizat al anilor anteriori.
Mai mult, celebra OUG nr. 114/2018 obligă anul acesta companiile de stat să verse sub formă de dividende la bugetul de stat 35% din "sumele repartizate la "alte rezerve", (...) regăsite în conturile de disponibilități bănești existente în casă și conturi la bănci, precum și cele aferente investițiilor pe termen scurt la data de 31.12.2018 și care la aceeași dată nu sunt angajate, prin contracte de achiziție, pentru a fi utilizate ca surse proprii de finanțare".
În România, cei mai mari, mai eficienți și mai profitabili producători de energie controlați de stat, Nuclearelectrica și Hidroelectrica, care au cele mai mici costuri de producție, sunt obligați de anul acesta să livreze energie la preț reglementat furnizorilor de ultimă instanță în vederea alimentării consumatorilor casnici. Cele două mari companii se numără și printre cei mai importanți plătitori de dividende către bugetul de stat.
Nuclearelectrica va vinde în acest an 1,38 TWh furnizorilor de ultimă instanță (FUI) la un preț reglementat de 188,33 lei/MWh, această energie urmând a fi livrată consumatorilor casnici rămași în regim reglementat, a decis Autoritatea Națională pentru Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Prețul reglementat pentru Nuclearelectrica (ca și cel pentru Hidroelectrica) este menit a micșora costurile cu achiziția de energie ale FUI-lor, pentru ca aceștia să poată practica de la 1 martie un tarif la energie identic cu cel din prezent și pentru ca ei să-și recupereze o parte din costurile cu achiziția de energie de anul trecut, când ANRE a înghețat costurile recunoscute pentru un an.
Inițial, ANRE susținea că până la 65% din producția Nuclearelectrica și Hidroelectrica ar putea fi alocată acoperirii consumului clienților casnici rămași în regim reglementat, iar cei de la Nuclearelectrica s-au plâns că obligația de vânzare la prețuri reglementate și mai ales metodologia de stabilire a acestui preț reglementat avută în vedere de ANRE le afectează capacitatea de a obține finanțare pentru retehnologizarea reactorului 1 de la Cernavodă.
"Scăderea de peste 6 ori a indicatorilor de profitabilitate ai SNN prin vânzarea energiei electrice la prețuri reglementate afectează major capacitatea entității de a finanța proiectele majore de investiții aflate în derulare (retehnologizarea Unității 1, investiție de 1,5 miliarde euro, și CTRF, investiție de aproximativ 200 milioane euro). În aceste condiții, Nuclearelectrica este în pericol de a trebui să-și asigure finanțarea proiectului de retehnologizare al Unității 1 în proporție de 100% din fonduri proprii. Modelul nostru inițial prevedea pentru retehnologizare o finanțare cu structură 43% fonduri proprii și 57% imprumuturi. Pentru realizarea surselor de finanțare proprii necesare proiectului de retehnologizare a Unității 1 la nivel de 100% din valoarea proiectului, SNN are nevoie de o majorare cu 43 lei/MWh a prețului reglementat conform metodologiei actuale, considerând că întreaga energie electrică disponibilă la vânzare (81,6 TWh) din următorii 8 ani ar fi vândută la prețul reglementat impus prin propunerea de ordin ANRE", au susținut cei de la Nuclearelectrica.
La rândul lor, reprezentanții Hidroelectrica au arăta că profitul reglementat stabilit de ANRE va afecta puternic investițiile în unitățile de producere.
"Metodologia ANRE impune obligații care vor conduce la imposibilitatea finalizării/realizării de investiții, fapt ce va conduce la neîndeplinirea targetului european privind energia regenerabilă stabilit pentru anul 2030. Prețul reglementat care va fi stabilit de către ANRE conform dispozițiilor Metodologiei ANRE nu asigură veniturile necesare care să justifice profitabilitatea investițiilor actuale demarate de către companie, cu consecințe în neîndeplinirea obiectivelor ce se regăsesc în Strategia energetică a României. Astfel, siguranța sistemului energetic este pusă în pericol pe termen mediu și lung", au spus responsabilii Hidroelectrica.
