Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, și-a bugetat pentru 2019 un profit brut de 980,93 milioane lei, în scădere cu 56% față de anul trecut, proiectul de hotărâre de Guvern de aprobare a bugetului companiei trecând sub tăcere influența OUG 114/2018, care a impus Hidroelectrica vânzări la preț reglementat și i-a majorat contribuția bănească către ANRE de la 0,1 la 2% din cifra de afaceri anuală, asupra rezultatelor anticipate ale producătorului de energie hidro.
"Pentru anul 2019, rezultatul brut estimat scade față de cel preliminat în anul 2018 cu 56,06%, în principal ca urmare a previziunii veniturilor pe baza unor estimări prudente ale producției în anul 2019, cu mențiunea că, la finalul anului 2018, societatea estimează un rezultat brut mai mare cu 138,18% față de nivelul aprobat prin bugetul anului 2018", se arată în nota de fundamentare a draftului de act normativ citat.
Profitul net pe 2019 este estimat la 828,98 milioane lei, în scădere cu 46,8% față de 2018 (1,54 miliarde lei). Ministerul Energiei deține 80% din acțiunile Hidroelectrica, restul capitalului fiind în posesia Fondului Proprietatea.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Compania anticipează că va acorda în 2019 dividende acționarilor în valoare totală de circa 713 milioane lei. Anul trecut, Hidroelectrica a dat dividende de peste 1,82 miliarde lei.
În urma OUG 114/2018, Hidroelectrica este obligată să vândă furnizorilor de ultimă instanță ai consumatorilor casnici, în perioada 1 martie – 31 decembrie 2019, o cantitate de energie echivalentă cu 9,7% din producția realizată în 2018, la preț reglementat fix de 111,61 Lei/MWh, reprezentând costuri plus o marjă de profit de 5%. De asemenea, pentru toate companiile din energie și gaze, cu excepția producătorilor pe cărbune și a celor în cogenerare, contribuția bănească către ANRE a fost majorată de 20 de ori, de la 0,1% la 2% din cifra de afaceri anuală.
Guvernul nu menționează aceste aspecte în nota de fundamentare a proiectului de HG.
"Elaborarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2019 (...) s-a realizat avându-se în vedere (...) prognoza de producție de 14.544.000 MWh, caracteristică unui an prudent estimat din punct de vedere hidrologic, având în vedere hidrologia aferentă ultimilor ani și totodată ținând cont de evoluția consumului la nivel național și utilizarea prețurilor medii de livrare pe piața concurențială (PCCB, Piața de echilibrare, Piața zilei următoare, consumatori finali) în baza estimărilor legate de evoluția prețurilor pe fiecare piață", se menționează în documentul citat.
Cheltuielile salariale cresc cu aproape 19% față de nivelul aprobat al anului 2018, "ca urmare a influenței sumelor reprezentând reîntregirea acestora pentru întreg anul 2019, determinate ca urmare a acordării unor creșteri salariale în anul 2018, cu suma de 2,545 milioane lei și creșterii numărului mediu de salariați pentru anul 2019, de la 3.305 persoane la 3.500 persoane, respectiv cu 5,9%".
Câștigul mediu brut pe salariat este astfel prognozat în creștere cu 14,74%, la 9.687 lei pe lună.
Directorul general al Hidroelectrica, Bogdan Badea, a declarat recent că OUG 114/2018 a pus compania într-o situație complicată, Hidroelectrica fiind nevoită să pună pe hold planul de investiții de 1,1 miliarde de euro pe care îl avea pentru următorii cinci ani.
"Înainte de insolvență, Hidroelectrica se târa jupuită, pe de o parte de băieții deștepți din energie, pe de altă parte de investiții fără sens, de băieții deștepți din investiții. A fost nevoie de un proces dureros, a fost nevoie de mult curaj. Anul trecut am avut un profit istoric de peste 2 miliarde de lei. Trebuie să vinzi mai bine, pe de o parte, și trebuie să reduci costuri, de aici succesul Hidroelectrica. În ultima perioadă, cel puțin, am încercat să vindem la prețul corect, dar și să optimizăm costurile, să nu cheltuim bani inutil. Suntem însă la sfârșit de ciclu, mare parte din capacitățile noastre sunt învechite și trebuie să investim", a arătat Badea.
El și-a exprima speranța că OUG 114 este doar o pauză, iar piața de energie din România își va relua procesul de liberalizare. "Nu concep să avem o economie centralizată și reglementată de la un cap la altul", a mai spus șeful Hidroelectrica.
