Autori

Grupul interinstituțional de lucru format din reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice și ai Băncii Naționale a României și-a încheiat activitatea, prezentând azi concluziile referitoare la OUG nr. 114/2018, în ședința Consiliul general al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM). Rezultatul discuțiilor a fost prezentat public prin cel mai ambiguu comunicat, care nu mai face nicio referire la legarea taxei de ROBOR, rupere cerută expres de BNR, și vorbește de identificarea unor “soluții de posibile scenarii de adaptare” a OUG 114, fără nicio altă informație concretă.

Deși testele de stres realizate anul trecut la bănci indică, conform datelor comunicate chiar Finanțelor de BNR, o restrângere dramatică a profiturilor băncilor în 2019 și 2020, chiar și în absența taxei pe active, Guvernul estimează venituri în creștere din impozitarea acestora în proiectul de buget. Potrivit artizanilor bugetari, în buzunarul statului ar urma să intre anul acesta, aplicând impozitul de 10%, o sumă ce depășește 50% din profiturile totale ale sistemului bancar estimate de testele de stres în scenariul de bază. Finanțele au trecut încasări mai mari și din impozitarea veniturilor nete ale BNR. O proiecție bizară în condițiile în care același Guvern care cere băncii centrale să se lupte mai intens cu "speculatorii", folosind rezerva pentru a apăra leul și politica monetară pentru a forța scăderea dobânzilor, concomitent cu reducerea inflației, presupune ca banca centrală va reuși în același timp să facă și un profit și mai mare, din care să dea statului 80%, conform legii.

Niciun leu nu a fost prevăzut în bugetul de stat pe anul acesta din recent introdusa taxă pe activele financiare ale băncilor, deși OUG care a introdus-o este în vigoare de la începutul anului și ar urma să genereze primele încasări după primul trimestru. Un astfel de efect neutru poate fi prevăzut de Finanțe doar dacă presupune că rata ROBOR nu va depăși 2% în medii trimestriale. Că Finanțele speră într-o scădere semnificativă a dobânzilor, pe care nicio altă prognoză nu o mai anticipează, o arată și cifrele optimiste trecute în buget pentru cheltuielile cu dobânzile pe care statul le va plăti la propriile împrumuturi.

“Avem informații că 25% din angajații sistemului bancar ar urma să fie disponibilizați dacă ordonanța care a introdus taxa pe active va rămâne în forma actuală. Am început deja negocieri pentru a ne asigura că se vor lua măsuri pentru ca oamenii afectați să poată trece mai ușor peste eventualele restructurări masive”, a declarat, pentru Profit.ro, Paraschiv Constantin, președintele Federației Sindicatelor din AsigurBănci (FSAB). Astăzi, FSAB a avut deja discuții pe tema posibilelor restructurări cu șefii departamentelor de resurse umane din băncile membre ale patronatului bancar, urmând ca spre seară să se întâlnească și cu top managementul acestora.

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat marți că a fost dispoziția dată de el personal ca MFP să nu împrumute nimic la ultima emisiune de titluri de stat, de luni, pentru care băncile oricum oferiseră doar o treime din suma dorită de Finanțe și la dobânzi mari, susținând că are toate sumele necesare în trezorerie pentru finanțare pe minimum șase luni.

Bugetul a înregistrat pentru 2018 un deficit de 27,3 miliarde de lei, respectiv 2,88% din PIB, sub ținta stabilită de Guvern, de 2,97% din PIB, potrivit datelor oficiale anunțate de Ministerul Finanțelor. Oficialii guvernamentali au transmis în ultimele săptămâni mesaje că statul s-a încadrat anul trecut în țintă cu diferența dintre venituri și cheltuieli, însă în lipsa unor date oficiale publicate, mulți economiști și chiar piețele financiare au privit informațiile cu scepticism. De exemplu, în urmă cu două săptămâni, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat că România a încheiat 2018 cu un deficit bugetar apropiat de 2,8% din PIB, iar anul acesta va diminua deficitul cu cel puțin 0,5 puncte procentuale.

Fitch Ratings a revizuit de la stabil la negativ perspectiva de rating pentru Banca Comercială Română (BCR) și BRD – Groupe Societe Generale, menținând ratingul pentru riscul de default la datoria pe termen lung a celor două bănci la 'BBB+'. Pentru UniCredit Bank și Banca Transilvania, bănci cu ratinguri mai slabe decât BCR și BRD, agenția a menținut neschimbate nivelurile actuale: 'BBB-' cu perspectivă negativă pentru UniCredit, respectiv 'BB+' cu perspectivă stabilă la Banca Transilvania.

Numărul debitorilor persoane fizice cu credite denominate în franci elvețieni s-a redus la 20.651 în luna noiembrie 2018, de la 38.519 în luna decembrie 2016 (și 75.412 în noiembrie 2014), potrivit informațiilor operative raportate de instituțiile de credit din România, anunță BNR.

Bancherii pregătesc tăieri de cheltuieli după introducerea noii taxe pe active. Omer Tetik, directorul executiv al Băncii Transilvania, spune că a oprit deja renovarea a peste 200 de agenții, ar putea amâna etapa a doua din programul de digitalizare și reduce programele de training pentru angajați, precum și alte parteneriate. Sergiu Manea, președintele BCR, ia în considerare punerea în așteptare a unor investiții și a început să analizeze ce poate raționaliza la cheltuieli. Soluții de reducere a cheltuielilor și a investițiilor caută și CEC Bank, banca deținută de același stat care a introdus taxa.

Impozitul de 10% pe veniturile obținute de cesionarii care au preluat drepturile foștilor proprietari de imobile naționalizate va fi reținut la sursă, de CEC Bank, la fiecare plată, când despăgubirile sunt încasate de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP). Modificarea față de situația actuală, în care Fiscul trebuie să aștepte ca cesionarii să-și declare singuri veniturile anuale, este prevăzută într-un proiect de Ordonanță de Guvern, elaborat de Ministerul Finanțelor și obținut de Profit.ro, care modifică, printre alte acte normative, și Codul Fiscal.