Grupul interinstituțional de lucru format din reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice și ai Băncii Naționale a României și-a încheiat activitatea, prezentând azi concluziile referitoare la OUG nr. 114/2018, în ședința Consiliul general al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM). Rezultatul discuțiilor a fost prezentat public prin cel mai ambiguu comunicat, care nu mai face nicio referire la legarea taxei de ROBOR, rupere cerută expres de BNR, și vorbește de identificarea unor “soluții de posibile scenarii de adaptare” a OUG 114, fără nicio altă informație concretă.
“Noi ne mentinem punctul de vedere privind necesitatea ruperii calculăriii taxei în functie de ROBOR, pentru că afectează capacitatea de reacție a BNR și transmisia politicii monetare”, a declarat, după încheierea ședinței, pentru Profit.ro, Dan Suciu, Purtătorul de cuvânt al băncii centrale.
BNR a furnizat Ministerului de Finanțe toate seriile de date necesare din trecut pentru ca acesta din urmă să poată evalua care ar fi fost impactul unei taxe pe active dacă s-ar fi aplicat cu diferite alte moduri de calcul. Rolul băncii centrale în cadrul grupului interinstituțional de lucru este încheiat, reprezentanții BNR nemaiparticipând la construcția și decizia pentru schimbarea aplicării taxei într-unul dintre scenariile luate în calcul.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
BNR susține în continuare necesitatea respingerii ordonanței și, în mod expres, ruperea aplicării taxei în funcție de evoluția ratei interbancare ROBOR. Chiar dacă a înțeles argumentele băncii centrale în această din urmă privință, Ministerul Finanțelor nu anunță o decizie concretă de modificare a OUG până când nu decide asupra unui nou scenariu de aplicare a taxei, la care în momentul de față Guvernul nu este dispus să renunțe complet.
“Posibilele alte scenarii” de care vorbește comunicatul CNSM resping deocamdată o aplicare simplă a taxei, cu o cotă fixă percepută la activele financiare, după modelul din alte țări, Guvernul continuând să insiste pe scenarii în care să poată susțină că scopul este descurajarea practicării unor dobânzi mari de către băncile comerciale. Sunt luate în calcul atât aplicări în funcție de marjele dobânzilor la credite și depozite, implicand probabil aplicări diferențiate de la bancă la bancă, cât și evaluări ale posibilității de calculare a dobânzilor la creditele cu dobândă variabilă luate de populație nu în funcție de nivelul ratei ROBOR cum e acum (medie a cotațiilor ferme făcute de bănci în intervalul de fixing), ci la o medie a cotațiilor din tranzacțiile efective realizate pe piața interbancară. Seriile de date din trecut arată diferențe favorabile debitorilor bancari, însă situația poate fi diferită în viitor, în perioade cu presiune mare pe cursul de schimb, spre exemplu.
Prezența conducerii BNR în comisiile de specialitate ale Senatului, săptămâna trecută, a adus noi informații despre discuțiile dintre banca centrală și Ministerul Finanțelor pe tema taxei bancare – așa-numita „taxă pe lăcomie”, calculată ca procent din activele băncilor în funcție de depășirea indicatorilor ROBOR ai pieței monetare a nivelului de 2%.
Guvernatorul Isărescu a arătat că dezlegarea ROBOR de taxa pe active este imperativă „Este atac la independența BNR (...) Am solicitat expres Ministerului de Finanțe să găsească o soluție”.
Prim-vicepreședintele Florin Georgescu a explicat, în Parlament, și care sunt discuțiile tehnice cu Finanțele pentru a se ajunge la acest rezultat. În primul rând se analizează dacă indicatorul ROBOR n-ar trebui ca de acum înainte să fie calculat în funcție de tranzacțiile efective din piață și nu de cotațiile băncilor din pagina de fixing, în condițiile în care acestea sunt utilizate de bănci pentru calculul dobânzilor variabile ca urmare a modificării legislației în 2010 prin OUG 50.
„Bancherii au stabilit, în acord cu piața, că cel mai nimerit este acest ROBOR la 3 și 6 luni, pe bază de cotații. Evoluțiile au arătat că este bine să ne uităm și în alte zone. De aceea Comitetul Național de Supraveghere Macroprudențială analizează prin experții tehnici cum arată un ROBOR calculat pe bază de tranzacții, pe o întreagă perioadă, să spunem 3 luni, dar se pot alege și altele, care să reflecte mai transparent, mai obiectiv, pe tranzacții obiective, și care să fie baza de calcul pentru perioada următoare. Asta se întâmplă acum”, a spus Georgescu.
Oficialul BNR a adăugat că noua formulă ar putea să fie bazată pe media tranzacțiilor în timp, ceea ce ar nivela variațiile zilnice ale indicatorilor pe termen scurt, care sunt influențați de poziția de lichiditate a sistemului bancar.
„S-ar putea să iasă în jurul cotațiilor, mai mic, mai mare, dar oricum vorbim de un indicator care aplatizează și perioadele de excedent și de deficit de lichiditate și creează o medie pe o perioadă mai reprezentativă de timp, să spunem 3 luni. Deci se lucrează la acest obiectiv, cu Executivul sunt întâlniri de lucru zilnice, urmând ca la următoarea întâlnire ale CNSM să se prezinte concluziile privind oportunitatea eventuală a amendării modului de calcul al ROBOR și, implicit, ruperea taxei pe active de ROBOR. Este o consecință a acestui demers. Ce se întâmplă în cadrul fiscal este atribuția Guvernului mai departe”, a spus Georgescu.
La rândul său, guvernatorul Isărescu le-a spus parlamentarilor că BNR a cerut Finanțelor nu numai ruperea taxei de ROBOR, dar și excluderea titlurilor de stat, a creditelor cu garanții de stat Prima Casă și a rezervelor minime obligatorii din baza impozabilă, ceea ce ar reduce impozitul plătit de bănci, calculat, pe baza nivelurilor curente ale ROBOR, la 1,2% pe an.
„Taxarea activelor și mai ales taxarea activelor la grămadă – în activele bancare se regăsesc și rezervele minime obligatorii, pe care băncile le fac la BNR să păstreze un minim de lichiditate, pentru că prin bănci se fac plățile în economie. S-a pus taxă foarte mare și pe titluri de stat, adică împrumuturile pe care le ia statul român. Și pe Prima Casă de exemplu Între propunerile BNR de îmbunătățire este nu numai dezlegarea de ROBOR, dar și scoaterea cel puțin a acestor trei active din procesul de taxare. Ordonanța 114 așa cum este descurajează creditarea, va descuraja și mai mult ratele la depozite”, a arătat guvernatorul.
Călin Popescu Tăriceanu, care a prezidat, de facto, ședința din Senat de săptâmâna trecută, a înclinat să-i dea dreptate lui Isărescu, însă rămâne de văzut dacă acest lucru se va transpune și în amendamente ale ALDE sau într-o susținere a partidului din alianța de guvernare la modificarea OUG 114/2018 în Parlament (pentru moment, Ordonanța ia avize pozitive în viteză de la comisiile Senatului, însă Camera Deputaților e decizională).
„Am discutat cu o serie de reprezentanți din mediul bancar și, spre surprinderea mea, ei mi-au spus așa: că se așteptau să se pună o taxă, pentru că în toate țările din Europa Occidentală s-a pus așa ceva. Sigur că poate formula legării de ROBOR și includerea activelor de care menționați nu este de dorit. De ce? Pentru că afectează și depunerile populație, fie titlurile. Dar cred că ceva trebuie făcut”, a spus Tăriceanu.
Senatorii au remarcat și faptul că marjele practicate de către băncile din România (diferența între dobânzile la creditele plasate și cele plătite la depozitele atrase) sunt ridicate.
Florin Georgescu le-a dat dreptate în ceea ce privește populația, unde băncile au avut anul trecut o marjă de 7 puncte procentuale față de 3 puncte procentuale în cazul firmelor. Mai departe, Georgescu a sugerat că taxarea băncilor s-ar putea face în funcție de nivelul marjelor nete, fără să ofere detalii.
"Este printre discuțiile grupului de lucru felul în care poate adresa Guvernul, prin soluții fiscale, problema diferenței mari dintre dobânzile la credite și dobânzile la depozite", a precizat prim-vicele BNR.
Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială a fost înființat în baza Legii nr.12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național, asigurându-se astfel implementarea Recomandării Comitetului European pentru Risc Sistemic (CERS). Din cadrul CNSM fac parte reprezentanți ai Băncii Naționale a României, ai Autorității de Supraveghere Financiară și ai Guvernului. Misiunea CNSM este de a asigura coordonarea în domeniul supravegherii macroprudențiale a sistemului financiar național, prin stabilirea politicii macroprudențiale și a instrumentelor adecvate pentru punerea în aplicare a acesteia.
Președintele CNSM este guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Alături de el, din BNR mai fac parte prim-viceguvernatorul Florin Georgescu și viceguvernatorul Liviu Voinea, cel care coordonează partea de stabilitate financiară la banca centrală. Reprezentanți ai ASF în Consiliul General al Comitetului sunt președintele Leonardo Badea și prim-vicepreședintele Doina Dascălu. Reprezentanții Finanțelor sunt ministrul Eugen Teodorovici, secretarul de stat responsabil cu coordonarea cadrului legal al piețelor financiare, Attila Gyorgy, și secretarul de stt care coordonează managementul trezoreriei și datoriei publice, Tiberiu Mavrodin. Participant la ședințele Consiliului General, fără drept de vor, este și directorul general al Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare, Petre Tulin.
