Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat marți că a fost dispoziția dată de el personal ca MFP să nu împrumute nimic la ultima emisiune de titluri de stat, de luni, pentru care băncile oricum oferiseră doar o treime din suma dorită de finanțe și la dobânzi mari, susținând că are toate sumele necesare în trezorerie pentru finanțare pe minimum șase luni.
"Apropo de împrumut, ieri eu am dat dispoziție și am spus: nu ne împrumutăm în piață. Că tot am auzit aici 'rușinea nu știu care'. Nu, încă o dată: Ministerul de Finanțe are sume suficiente pentru a se finanța. Știți foarte bine - avem sumele necesare în trezorerie pentru a ne finanța, (...) pentru foarte mult timp, minim șase luni de zile", a afirmat Teodorovici, la Parlament, citat de Agerpres.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Bani suficienți pentru a asigura finanțarea timp de 6 luni de zile fără alte împrumuturi nu ar există, însă, teoretic, decât dacă este luată în calcul întreaga sumă disponibilă în Trezorerie, adică inclusiv bani care nu sunt ai Ministerului Finanțelor, ci doar trec prin trezoreria sa, cu alte destinații de plată, și nu doar bufferul de valută al MFP. Acesta din urmă, pentru care Ministerul nu dă niciodată o cifră exactă actuală, are ca scop acoperirea a doar 4 luni de finanțare, iar în diferite perioade, cum a fost în prima parte a anului trecut, a coborât cu mult sub acest optim. Pe necesarul de finanțare al anului trecut, dimensiunea optimă a bufferului era de circa 24,7 miliarde de lei (5,3 miliarde de euro la cursul de atunci).
O finanțare relaxată a statului timp de șase luni doar din banii disponibili în trezorerie ar fi extrem de dificilă și în condițiile în care în prima jumătate a acestui an este concentrată cea mai mare parte a necesarului de refinanțare pentru titlurile vechi care ajung la scadență: nu mai puțin de 30 miliarde de lei, față de 2,3 miliarde de lei cât trebuie refinanțat în a doua jumătate a anului. La aceste sume se adaugă costuri cu dobânzi și comisioane. Iar pe lângă refinanțarea datoriei din urmă, Finanțele vor avea de finanțat și deficitul bugetar nou, a cărui dimensiune nu este cunoscută încă, în absența bugetului pe anul acesta. Anul trecut, spre exemplu, la mijlocul anului deficitul bugetar se situa la 15 miliarde de lei.
Eugen Teodorovici a ținut să arate, însă, că Ministerul de Finanțe își permite să refuze oferte pentru titluri de stat făcute de bănci la un preț "mai sus" decât este necesar.
"Doi la mână: nu putem să cumpărăm la un preț pe care cineva în piață încearcă să îl ducă mai sus decât este necesar sau decât ar trebui să fie. Și atunci decizia Ministerului de Finanțe este aceea de a nu se împrumuta și aceasta a fost decizia de ieri", a precizat Teodorovici.
Întrebat dacă oferta băncilor reprezintă o reacție la OUG 114, el a spus: "Nu știu, trebuie să avem o discuție și cu Asociația Română a Băncilor pentru a vedea. Eu am încercat să avem această discuție în trei actori: Banca Națională, Ministerul de Finanțe și Asociația Română a Băncilor. Nu s-a dat curs dintr-o parte și am spus că era corect să discutăm la aceeași masă. Totuși, Banca Centrală a solicitat o discuție în CNSM, în 4 februarie, înțeleg că este de interes acest subiect și atunci corect este să avem o discuție cu cărțile pe masă și cu toți actorii implicați".
Acest lucru vine după ce nici luni Ministerul Finanțelor nu a reușit să se împrumute de pe piața internă, pentru a șaptea oară în ianuarie, fiind nevoit să anuleze o licitație de titluri de stat prin care intenționa să împrumute de la bănci și investitori 400 de milioane de lei. Statul a renunțat după ce a primit de la bănci și investitori oferte doar pentru o treime din această sumă.
Reticența băncilor de a finanța statul vine în contextul în care Guvernul nu a prezentat încă un proiect de buget pentru acest an, dar și-a ostilizat băncile locale prin introducerea unei taxe suplimentare pe active, inclusiv pe titluri de stat, iar investitorii străini par să fi devenit mai precauți în privința activelor românești. În plus, în condițiile în care taxa pe activele financiare se va aplica și plasamentelor în titluri de stat (în lipsa unor modificări la OUG care să introducă exluderi speciale), băncile au motive să introducă în prețul cerut Finanțelor și costul taxei pe care același minister o va percepe pentru propriile împrumuturi.
Prezentarea unei atitudini relaxate a ministrului Finanțelor față de eșecul de a împrumuta la costuri rezonabile cât și-a propus la ultimele licitații de titluri își găsește cu greu susținere în confortul dat de rezervele suficiente. Consumarea integrală a acestora pentru finanțarea statului, refuzând alte împrumuturi de la bănci timp de șase luni, ar lăsa statul și mai vulnerabil în fața investitorilor în viitor.
Buffer-ul de valută al Finanțelor este important pentru strategia de finanțare a datoriei țării, pentru că ajută statul să se împrumute la dobânzi mai mici. Băncile știu că statul are o rezervă mare de bani și, dacă cer dobânzi prea mari, Finanțelor vor renunța să se împrumute. Scăderea rezervei valutare slăbește semnificativ această poziție de forță de pe care poate negocia statul.
Potrivit strategiei de împrumut pe anul trecut, Finanțele au avut obiectivul de menținere a unei rezerve financiare în contul Trezoreriei Statului reprezentând echivalentul a circa 4 luni de necesar brut de finanțare. Programul indicativ de împrumut pentru 2018, publicat la începutul anului trecut, prevedea pentru 2018 un necesar brut de finanțare la nivel guvernamental de circa 74 miliarde de lei. La acest nivel, obiectivul de 4 luni a reprezentat 24,7 miliarde de lei (5,33 mld euro), nivel față de care buffer-ul a coborât considerabil, chiar și cu peste 8,7 miliarde de lei în anumite perioade, ajungând să mai acopere doar 2,6 luni de finanțare, pentru a-și reveni ulterior.
