Bugetul a înregistrat pentru 2018 un deficit de 27,3 miliarde de lei, respectiv 2,88% din PIB, sub ținta stabilită de Guvern, de 2,97% din PIB, potrivit datelor oficiale anunțate de Ministerul Finanțelor. Oficialii guvernamentali au transmis în ultimele săptămâni mesaje că statul s-a încadrat anul trecut în țintă cu diferența dintre venituri și cheltuieli, însă în lipsa unor date oficiale publicate, mulți economiști și chiar piețele financiare au privit informațiile cu scepticism. De exemplu, în urmă cu două săptămâni, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat că România a încheiat 2018 cu un deficit bugetar apropiat de 2,8% din PIB, iar anul acesta va diminua deficitul cu cel puțin 0,5 puncte procentuale.
După ce deficitul bugetar lunar a accelerat în noiembrie la un nivel foarte ridicat, de 5,1 miliarde lei, în decembrie gaura de la buget s-a majorat cu numai 1,3 miliarde de lei, o contribuție importantă având veniturile din ultima lună a anului, cu peste o treime mai mari față de media anuală și cu peste 10% peste cele din noiembrie. Pe tot anul, veniturile au avansat cu 17,2%, ieșind în evidență contribuțiile de asigurări, TVA și dividendele luate de la companii, iar chetuielile au fost mai mari cu 16,8%, cu plusuri de 24% la costurile cu personalul și cu 28% la dobânzi.
De ce este important: România este privită acum cu neîncredere și considerată o țară tot mai riscantă de către investitorii de pe piețele financiare, în principal din cauza politicilor fiscale care introduc dezechilibre în economie. Faptul că Finanțele au reușit să țină deficitul sub ținta de 2,97% este pozitiv, mai ales că veniturile au crescut în decembrie, iar temperarea deficitului nu a fost făcută doar din ajustarea cheltuielilor, prin artificii de amânare a unor plăti pentru anul următor, deși s-a apelat și la acestea, la fel cum statul a făcut și în alți ani.
Deficitul anunțat acum de Ministerul Finanțelor este pe cash, nu pe criterii ESA, standardul utilizat la nivelul UE pentru a evalua încadrarea în limita de 3% din PIB. Chiar dacă deficitul ESA preia în sarcina lui 2018 și unele plăti amânate de Guvern pentru 2019, nivelul actual al deficitului cash face probabilă o încadrare în limita de 3% pe criterii ESA, întrucât România poate ajusta chelltuielile ESA cu suma virată la Pilonul II de pensii pentru anul respectiv, sumă care s-ar putea situa la circa 8 miliarde de lei.
Trebuie menționat că ministrul Finanțelor a declarat anterior că va miza anul acesta pe o execuție bugetară mai echilibrată față de anii trecuți, când foarte multe plăti erau lăsate de autorități în decembrie, incusiv pentru a vedea cum reușesc să închidă bugetul.
Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 295,1 miliarde lei au reprezentat 31,1% din PIB, comparativ cu 29,4% din PIB în 2017. Procentual, veniturile au fost cu 17,2% mai mari, în termeni nominali, față de anul trecut.
Față de anul precedent au crescut încasările din contribuțiile de asigurări (+36,8%), în condițiile în care a avut loc transferul contribuțiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, statul a forțat majorarea salariului minim pe economie, s-a majorat și câștigului salarial mediu brut, precum și numărul de angajați.
Veniturile din TVA au crescut cu 11,3% față de anului 2017, la 59,6 miliarde de lei, colectarea redresându-se din luna mai, potrivit aprecierilor MFP.â
Veniturile din accize au fost în sumă de 28,5 miliarde lei (3% din PIB) cu 7,2% mai mari comparativ cu anul precedent.
Cu 2% au crescut cu 2% față de 2017, iar veniturile nefiscale s–au majorat cu 24%, influențate pozitiv de încasările din dividende.
În schimb încasările din impozitul pe salarii și venit au scăzut cu 24,8%, pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2018.
O scădere mare, de 42% față de anul precedent, s-a înregistrat la taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități ca urmare a aplicării OUG nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule.
Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate sunt 27,1 miliarde lei, fiind cu 57,8% mai mari față de anul 2017.
Cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 322,4 miliarde lei, cu 16,8% mai mari față de anul precedent.
Cheltuielile de personal au crescut cu 23,7% mai mari față de anul 2017, la 16,53 miliarde de lei, ca urmare a majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Pentru plata angajaților din aparatul propriu, statul alocă 26,7% din totalul cheltuielilor bugetare.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut și ele, cu 9,8% față anul precedent. Creșteri semnificative se înregistrează atât la bugetele locale, cât și la bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și la bugetele instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții bugetare.
Subvențiile sunt mai mari cu 7,6% față de anul 2017, menținându-se la același nivel ca procent din Produsul Intern Brut, respectiv 0,7%.
Dobânzile au crescut cu 27,8% față de anul precedent, la 12,94 miliarde de lei (10,1 miliarde de lei în 2017), ajungând să reprezinte 1,4% din PIB (față de 1,2% din PIB în 2017) și nu mai puțin de 4% din totalul cheltuielilor bugetare, întrucât în luna octombrie 2018 s-a înregistrat un vârf de plată al dobânzilor, avându-se în vedere cumularea datelor de plată a dobânzilor aferente mai multor titluri de stat de tip benchmark.
Cheltuielile cu asistența socială au urcat cu 9,5%. Cauzele: majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017, ajungând la 1.000 lei, respectiv cu 10% de la 1 iulie 2018, ajungând la 1.100 lei ; creșterea nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari de la 520 lei la 640 lei ; majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și pe cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 34,2 miliarde lei, cu 27,9% mai mari față de 2017.
