Autori

Datoria externă totală a României a crescut cu 2,003 miliarde de euro în perioada ianuarie - noiembrie 2018, la 99,364 miliarde de euro, a anunțat Banca Națională a României. Creșterea se datorează avansului împrumuturilor pe termen scurt și împrumuturilor statului. Rezervele valutare ale BNR nu mai acoperă decât 72,4% din datoria externă pe termen scurt, față de 79% la finele lui 2017.

Guvernul a motivat introducerea taxei pe activele bancare calculate în funcție de rata Robor prin nevoia de a descuraja băncile să crească acest indicator, pentru a feri populația de scumpiri la credite. Coerența unei astfel de argumentări a fost pusă sub semnul întrebării de guvernatorul BNR, care a arătat că Guvernul poate remedia oricând, simplu, problemele legăturii dintre Robor și ratele la credite ale persoanelor fizice, eliminând-o pur și simplu din ordonanța de urgență care a impus-o în 2010. Isărescu va face mai multe propuneri Finanțelor în privința taxei pe active în Comitetul de Supraveghere Macroprudențială pe care-l va convoca în sesiune extraordinară, după ce BNR va aprofunda efectele ordonanței.

Nu-i investiție mai bună în resursa umană pe care un antreprenor sau manager o poate face zilele acestea decât recrutarea de astrologi, ghicitoare în cafea, numerologi sau vrăjitoare capabile să vadă în beregata vreunei găini negre viitorul fiscal, juridic și bugetar al țării.

Băncile au trimis astăzi Ministerului Finanțelor Publice o scrisoare în care solicită clarificări în privința modului în care urmează să fie aplicată taxa pe active, în condițiile în care formulările din ordonanța de urgență aprobată săptămâna trecută de Guvern lasă loc de interpretări. Problematică este în special formularea privind datorarea trimestrială a taxei pe activele financiare totale, fără mențiuni exprese care să prevată calculul anualizat al acesteia și doar plăți în tranșe trimestriale. O interpretare în sensul defavorabil băncilor ar transfera la stat circa 70% din profiturile nete consolidate ale sistemului bancar, potrivit calculelor Profit.ro, de patru ori mai mult decât dacă s-ar face calculul la nivelul întregului an, așa cum au lăsat de înțeles datele prezentate de ministrul Finanțelor înainte de aprobarea OUG, dar pe care formulările din ordonanță nu le susțin cu claritate.

Laurențiu Mitrache și Bogdan Neacșu au primit avizul BNR pentru poziția de director executiv, respectiv prim-vicepreședinte al CEC Bank, decizie care confirmă informațiile anunțate de Profit.ro din septembrie, urmând să își preia funcțiile în luna ianuare.

Grupul german Gothaer anunță o "reașezare ordonată a activităților din România", într-o strategie ce urmează să fie detaliată în primul trimestru al anului viitor. Asigurătorul, care în vară nega existența unor negocieri de vânzare a subsidiarei din România, spunând că o va sprijini în continuare pentru o creștere sănătoasă, arată acum că vrea să se concentreze pe piața din Germania, iar în România va continua să administreze doar polițele vechi, cât vor fi în vigoare, și eventualele daune ce vor apărea la acestea.

“Nu-mi fac griji pentru firmele austriece deoarece știu ce firme mari, ca OMV sau Erste au investit aici. Sunt firme mari, care lucrează în multe state, aici e doar o mică parte a activității lor. Ar putea să-și strângă lucrurile și să plece, dar nu-mi fac griji pentru ele, ci pentru mediul de investiții. La bursă vedem că s-au retras deja investitori, ceea ce înseamnă și pierderi de locuri de muncă”, a declarat Cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, după întâlnirea cu președintele Klaus Iohannis și înainte de o altă întâlnire programată cu premierul Viorica Dăncilă.

Măsurile anunțate recent de Ministrul Finanțelor, în coroborare cu legile adoptate în Parlament cu privire la piața creditului vor avea consecințe grave în funcționarea piețelor financiare, iar efectele se vor întoarce ca un bumerang și împotriva statului, avertizează, într-un mesaj comun, economiștii-șefi ai celor mai mari cinci bănci din țară (BCR, Banca Transilvania, BRD, Raiffeisen și Unicredit).

Pilonul II de pensii private riscă să fie distrus. Plafonarea prețului la gaze poate duce țara în situația de a se baza pe surse externe, la prețuri mai mari, în afara controlului guvernului. Taxarea cifrei de afaceri a companiilor din energie va provoca insolvențe și concedieri. Consumatorii finali vor fi mereu la capătul lanțului care va suporta costul măsurilor, iar economia și bugetul de stat vor avea de suferit. Sunt câteva din avertismentele transmise de Fondul Proprietatea după publicarea proiectului de Ordonanță de urgență privind o serie de măsuri fiscale și bugetare.

Asociația analiștilor financiari CFA România avertizează că modificările propuse de Guvern sunt un „măr otrăvit”, invită administratorii de fonduri să se retragă din piață și vor eroda traiul de zi cu zi al românilor, crescând costul creditelor bancare, telecomunicațiilor și utilităților.