Finanțele s-au descurcat bine în acest an cu menținerea sub control a deficitului bugetar, dar situația se complică pe final de an, în contextul în care dinamica veniturilor încetinește și taxele și impozitele pe consum au început să aducă bani sub așteptări, spune Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank România, la Maratonul Fiscalității, organizat de Profit News TV.
Maratonul a fost organizat cu sprijinul ING
Anul viitor va fi mult mai dificil, în contextul în care economia încetinește și statul nu va mai beneficia de creșterea nominală de peste 20% a produsului intern brut umflată de inflație. Creșterea pensiilor cu 12,5% este considerată rezonabilă de către economistul ING, care atrage însă atenția că și în 2023 inflația se va menține ridicată, ceea ce va duce la scăderea veniturilor reale.
”Situația este destul de complicată și pare că se complică pe măsură ce ne apropiem de sfârșitul anului. Avem această evidentă, deja, încetinire economică, pe plan extern nu ne ajută deloc faptul că zona euro se pregătește, destul de clar, de recesiune. Și atunci, într-adevăr, e nevoie de bani, va fi nevoie de bani, iar veniturile care în prima partea a anului au fost peste așteptări, acum încep ușor-ușor în cel mai bun caz la așteptări iar pe anumite componente precum TVA încep să fie sub așteptări. Deci, trebuie să adunăm bani din mai multe surse”, spune Valetin Tătaru despre eforturile guvernului de a aduce mai mulți bani la buget.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Economistul ING explică ce înseamnă o încetinire a veniturilor din impozitele și taxele pe consum – accize și TVA -, în contextul inflației ridicate, care a depășit 15%.
“Pot fi mai multe explicații. Una dintre ele este că inflația începe deja să se vadă în erodarea puterii de cumpărare, lucru pe care nu prea îl vedeam în prima parte a anului, și apoi, sigur, faptul că economia încetinește. Nu ar trebui să eliminăm și un factor de prudență. Consumul pare că încetinește, dar deocamdată din motive cumva bune, lumea e ceva mai prudentă. Nu auzim că crește șomajul, că scad salariile, simptomele unei crize. Deci cred că motivele de prudență determină oamenii să-și reducă și să-și structureze mai bine cheltuielile. Și atunci e normal să avem această evoluție a veniturilor din consum.
Dacă motivele care le determină țin de prudență, atunci probabil că vom vedea și o reversare în prima partea a anului viitor, poate spre jumătatea anului, cam în genul în care am văzut la ieșirea din pandemie, în care oamenii, după ce n-au putut consuma o vreme, și-au revenit”, arată Tătaru.
Rata șomajului a fost de 5,1% în septembrie, în creștere cu 0,1 puncte procentuale față de august, lună în care se atinsese punctul cel mai de jos de după pandemia COVID-19.
În privința execuției bugetare din acest an, Tătaru crede că Finanțele s-au descurcat nesperat de bine în contextul în care au reușit să țină cheltuielile în frâu și să reducă deficitul bugetar spre ținta asumată. Dar pentru anul viitor lucrurile vor fi mai complicate.
„Aș zice că încheiem anul nesperat de bine. Deocamdată nu am tras linie, dar ne îndreptăm spre un final de an în care execuția bugetară a fost nesperat de judicioasă, pare că pe la sfârșitul lui octombrie suntem pe la 3,4% din PIB, probabil vom ajunge spre acel 5,7% la decembrie pe cash – sunt curios cum va fi pe ESA, din cauza situației din energie și cum sunt considerate acele cheltuieli.
A fost un an în care trebuie să recunoaștem că cei de la Finanțe și-au făcut treaba, au și finanțat deficitul și au ținut și cheltuielile în frâu. Destul de puțini se așteptau să terminăm cu deficitul în țintă. Va fi mult mai dificil la anul - 4,4% pare că va fi ținta, să vedem proiectul. Mult mai dificil, economia încetinește, nu ne mai putem baza pe o creștere nominală a PIB de 20 și ceva la sută cât a fost anul acesta, va fi mult mai mică, poate sub 10% nominal, și atunci va fi nevoie de bani”, explică Tătaru.
Investițiile publice au crescut în acest an, însă acestea par departe de ținta de 7% din PIB anunțată inițial de guvern. De multe ori de-a lungul timpului cheltuielile de investiții au fost tăiate în rectificările bugetare pentru a face loc altor tipuri de cheltuieli.
”A fost întotdeauna și cred că va rămâne supapa de reglare. Nu le poți avea pe toate și, până la urmă, oricât am încerca să nu gândim contabil, bugetul este o sumă pe care trebuie să o împarți, investițiile au și ele un procent alocat și e la îndemână ca, dacă nu să tai, măcar să amâni, să mai reportezi pe anul viitor anumite cheltuieli. Acum pare că toată lumea se concentrează foarte mult să trecem iarna, să nu fie probleme cu energia, cu aprovizionarea. Deja discuții în privința execuției bugetului de investiții ar putea fi catalogate drept wishful thinking. Bine că se întâmplă, bine că oricum au accelerat față de alți ani, dar a ajunge la acel 7% din PIB sau cât erau estimate va fi destul de dificil”, spune Tătaru.
Pentru anul viitor creșterea ponderii investițiilor va fi și mai dificilă, crede economistul. Realizarea investițiilor este și o problemă de capacitate administrativă, iar în momentul de față absorbția slabă de fonduri europene ar putea reduce suplimentar investițiile, în condițiile în care banii europeni reprezintă circa jumătate din fondurile bugetate.
Mai mult, fondurile europene structurale ar putea avea o absorbție și mai proastă decât în exercițiul trecut din cauza faptului că între timp, în pandemie, au apărut și cele din programul Next Generation EU, implementat prin planul național de redresare și reziliență.
”Acum avem această... nu i-aș spune problemă... toată lumea se concentrează pe PNRR, dar banii ceilalți rămân și ei acolo. Mi-e teamă că vom avea întârzieri chiar mai mari pe bugetul multianual 2021-2027 datorită concentrării pe PNRR. Capacitatea administrativă este câtă este, oricum nici în anii trecuți nu aveam absorbție prea bună, acum concentrându-te pe PNRR în primii ani, cu siguranță vom rămâne în urmă pe fondurile europene clasice. N-aș zice că e deocamdată un semnal de alarmă, măcar să executăm PNRR pe următorii 4 ani și apoi să ne grăbim să absorbim în timpul în care a mai rămas”, explică Tătaru.
Guvernul PSD-PNL a anunțat o creștere a pensiilor cu 12,5% de la începutul lui 2023 și un ajutor de 600-1.000 de lei (în funcție de valoarea pensiei), plătibil în două tranșe pensionarilor pe parcursul anului viitor.
”One off-urile, ajutoarele țintite, au rolul lor și câtă vreme nu se repetă prea des, pentru a intra în mintea oamenilor că sunt semi-permanente, aș zice că sunt în regulă, mai ales în contextul acesta. Dacă se repetă, cum e planul acum, de două ori pe an în iarna aceasta și poate în noiembrie anul următor, cred că e în regulă. Dacă ajungem la 5-6 one off-uri pe an, nu mai sunt one off-uri. Nu pare că ne îndreptăm într-acolo”, crede economistul.
Chiar cu creșterea pensiilor, pensionarii, dar și angajații la stat, își vor vedea veniturile erodate la finele anului viitor, în condițiile inflației care se va menține ridicate.
”În general aș zice că discuția și procentele anunțate pe marginea măririi pensiilor sunt rezonabile. Să nu uităm că venim după un an cu inflație de probabil spre 14% inflația medie anul acesta și creșterile de salarii în sectorul public și pensii au fost undeva de 4-5%. E rezonabil să vorbim despre o creștere în 2023 în jurul acestui procent de 12-12,5%, mai ales când și inflația va rămâne sus, probabil va rămâne pe medie 10-11%. Deci, dacă tragem linie pe 2022-2023, puterea de cumpărare va fi pe minus”, explică Tătaru.
Una dintre măsurile guvernamentale controversate din acest an în plan fiscal vizează impozitarea suplimentară a contractelor part-time cel puțin la nivelul salariului minim pe economie. Tătaru spune că inițial a considera măsura una favorabilă, dar între timp condițiile din piața muncii s-au schimbat și cu o scădere economică efectul va fi mai degrabă nociv.
“În principiu, pe termen mediu și lung, măsura ar fi fost mai degrabă bună. Sunt printre cei care, la momentul la care era discutată, în prima parte a acestui an, cumva mai degrabă o susțineam, în ideea că piața muncii nu arăta atât de rău, că economia creștea, și m-aș fi așteptat ca mai degrabă mai mulți oameni să treacă la contracte full-time. Acum e clar că contextul e altul, e clar că e o încetinire economică, e clar că și piața muncii se mai detensionează, încă nu sunt semne de șomaj ridicat. Dar, într-adevăr, e vorba de alt context și probabil că efectele acestei suprataxări vor fi altele decât ne imaginam în prima parte a anului”, arată Tătaru.
Cea mai recentă prognoză a băncii olandeze arată o creștere economică de 1,8% în 2023 și una de 3,7% în 2024. Inflația este estimată a 10,9%, respectiv 5,1% pentru următorii doi ani.
