Sondajul lunar în rândul managerilor din companiile din principalele ramuri economice arată o îmbunătățire a indicatorului de încredere în noiembrie, pentru a treia lună consecutiv, la cel mai ridicat nivel de după sfârșitul lui 2019. La nivel european s-a oprit declinul din lunile precedente, deși datele sunt în continuare în teritoriul care sugerează o contracție economică. Companiile din industrie au devenit și mai pesimiste.
Indicatorul de încredere economică (ESI) a crescut din nou în noiembrie, cu 2,3 puncte, la 105,2, a treia lună consecutivă de expansiune, cel mai ridicat nivel de după decembrie 2019.
Încrederea în economia românească a fluctuat începând cu aprilie, când au început să se adune efectele generate de războiul rusesc din Ucraina, dar n-a căzut niciodată în zona de sub 100 de puncte care, de regulă, presupune o scădere a economiei, așa cum s-a întâmplat la nivelul Uniunii Europene.
În UE, deteriorarea încrederii s-a stabilizat în noiembrie, după un avans de 1,3 puncte la 92,2, după 8 luni consecutive de scădere de la un nivel de 113,6 puncte în februarie 2022 (vârful fusese atins în octombrie 2021).
”Încrederea pentru primele două luni din trimestrul al patrulea indică spre o creștere secvențială puternică a PIB. Astfel, deși ne așteptăm la o revizuire în jos a dinamicii trimestriale a PIB pentru trimestrul al treilea în teritoriu negativ, o recesiune tehnică pare improbabilă în acest moment”, arată Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.
ESI este un indicator compus, realizat pe bază de sondaj, care arată percepția managerilor din servicii (pondere 30%), industrie (40%), construcții (5%) și comerț (5%), dar și a populației (20%) privind starea actuală a economiei, precum și așteptările pentru evoluția viitoare. Indicatorul este calculat de Comisia Europeană și are un nivel ridicat de corelare cu evoluția PIB. O valoare peste 100 de puncte înseamnă o expansiune a activității.
În România, percepția populației nu mai este măsurată din primăvara lui 2020, după terminarea contractului cu casa de sondare care făcea ancheta, astfel că se măsoară doar perspectiva mediului de afaceri.
Faptul că încrederea consumatorilor nu este măsurată în România ar putea explica divergența din ultimele luni în raport cu nivelul ESI măsurată în UE, crede Dascălu. BCR arată că încrederea românilor era în vară la cel mai redus nivel al ultimilor patru ani, dar și că estimările băncii arată o înjumătățire a economiilor făcute în pandemie de consumatorii români.
Cele mai mari creșteri ale ESI au fost în noiembrie în Italia (+4,1), Olanda (+1,2), Germania (+1,1), în timp ce încrederea a scăzut în Spania (-1,7) și Franța (-1,6) și a rămas relativ neschimbată în Polonia (+0,3).
Managerii din România au dat răspunsuri care arată susțin o expansiune a afacerilor în toate sectoarele cu excepția industriei.
În sectorul industrial indicatorul a scăzut cu 0,4 puncte în noiembrie la -0,2, după ce crescuse în octombrie. Managerii companiilor industriale românești spun că au un nivel mai scăzut al comenzilor, inclusiv la export, și se așteaptă la o scădere a producției în lunile următoare, dar pe de altă parte raportează o ușoară creștere a producției în lunile precedente.
Totodată, așteptările privind nivelurile viitoare ale prețurilor s-au mai domolit față de septembrie și octombrie.
Datele din industrie erau deja slabe încă din lunile precedente. Producția industrială (care reprezintă 22-25% din formarea produsului intern brut) a scăzut cu 1,5% în T3 comparativ cu T2, după o contracție de 2% în trimestrul precedent. În termeni anuali creșterea a fost de 1,6% în septembrie, pe fondul unui efecte de bază favorabil.
La nivelul UE, încrederea managerilor din industrie a scăzut pentru a noua lună la rând (-0,7 puncte), în condițiile scăderii comenzilor și a creșterii stocurilor de produse finite. Pe de altă parte, așteptările privind producția s-au îmbunătățit pentru a doua lună consecutiv. Industria a fost afectată de o criză a semiconductorilor și a altor componente, apoi de creșterea prețurilor la energie și materii prime, ultimele evoluții fiind amplificate de războiul din Ucraina și sancțiunile internaționale asociate.
Sectorul românesc al serviciilor și-a continuat expansiunea pentru a treia lună la rând, cu un salt de 4,3 puncte la 10,9. Firmele de servicii raportează o îmbunătățire a condițiilor de afaceri și a cererii în ultimele trei luni, dar au și așteptări mai mari privind cererea în următorul trimestru. Datele privind angajările trecute și viitoare s-au deteriorat. Totodată, prețurile sunt așteptate să crească în continuare.
La nivel european managerii din servicii și-au majorat (+0,2), de asemenea, încrederea pe fondul creșterii așteptărilor privind cererea.
În sectorul retail din România, încrederea a crescut pentru a treia lună la rând, de această dată cu un salt de 6,8 puncte la 12,4, cel mai ridicat nivel de după ianuarie 2020, de dinainte de pandemie. Creșterea vine aproape exclusiv din îmbunătățirea semnificativă a așteptărilor privind activitatea de afaceri în următoarele trei luni, fiind așteptată și o creștere a angajărilor. Vânzările cu amănuntul, care reprezintă circa o cincime din structura economică, au scăzut cu 0,9% în trimestrul al treilea.
La nivel european sectorul retail a rămas la un nivel relativ neschimbat în noiembrie – pe de o parte s-au îmbunătățit așteptările privind condițiile viitoare de afaceri, pe de altă parte stocurile au continuat să crească.
Sectorul construcțiilor a arătat o îmbunătățire de 3,8 puncte a încrederii până la -6,1, cel mai bun nivel de la finele lui 2021, pe fondul creșterii așteptărilor privind angajările și a unei ușoare îmbunătățiri a comenzilor. Lucrările de construcții (care reprezintă între 6 și 7% din PIB) au înregistrat un avans secvențial de 3,3% în primele două luni ale trimetrului al treilea.
Indicatorul privind sectorul construcțiilor a rămas relativ neschimbat în UE, cu o creștere a răspunsurilor care indică o scădere a cererii, dar și a celor care arată o lipsă a forței de muncă, respectiv o lipsă de materiale și echipamente.
Încrederea consumatorilor, care este măsurată în toate țările UE, cu excepția României, a crescut puternic în noiembrie, după un an de cădere liberă, pe fondul îmbunătățirii percepției privind situația financiară, dar și a creșterii apetitului pentru achiziții majore.
Indicatorul intențiilor de angajare (EEI) a crescut în noiembrie cu 0,4 puncte la 108,5 puncte, a patra lună consecutivă de expansiune, deși datele recente din economie au arătat o răcire a pieței muncii, după un declin al efectivului angajaților și o creștere ușoară a ratei șomajului. La nivelul UE indicatorul a crescut cu 1,8 puncte la 106,3.
