Banca Națională a României consideră ”deosebit de îngrijorătoare” creșterea deficitului de cont curent, la un nivel peste așteptări în acest an, și menținerea acestuia la un nivel ridicat și în 2023, ca urmare a riscurilor asupra inflației, costurilor de finanțare și sustenabilității creșterii economice. BNR vede o încetinire a dinamicii produsului intern brut pe parcursul anului viitor și se așteaptă și la frânarea dinamicii salariilor în viitorul apropiat.
Profit.ro va organiza, pe 12 decembrie, conferința Profit Financial.forum - Piețele financiare și provocările noilor crize - Ediția a V-a, la care vor participa cei mai mari jucători din piața financiar-bancară.
Conferința, programată la Grand Hotel Marriott București, va fi organizată cu sprijinul Agista, Alpha Bank, Banca Transilvania, CEC Bank, ING Bank, NNDKP, UniCredit Bank și Fondul Român de Contragarantare, urmând să fie transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV
Deficitul de cont curent a accelerat de la 5,21 miliarde de euro în primul trimestru, la 6,43 miliarde de euro în trimestrul al doilea și 8,54 miliarde de euro în trimestrul al treilea, un nou nivel nominal record.
La 9 luni, deficitul de cont curent a ajuns la 20,18 miliarde de euro, față de 12,64 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2021.
BNR arată că accelerarea considerabilă a importurilor de bunuri, care pe unele segmente au devenit mai scumpe ca urmare a creșterii cotațiilor internaționale, a fost mai rapidă decât cea a exporturilor în trimestrul al treilea, ceea ce este de natură să ducă la o contribuție negativă a exportului net în dinamica PIB.
Importurile de produse au accelerat în comparație cu exporturile, astfel că soldul net negativ al comerțului cu bunuri a ajuns de la 6,65 miliarde de euro în T1 la 7,67 miliarde de în T2 și 9,47 miliarde de euro în T3.
”Membrii Consiliului au exprimat din nou îngrijorări legate de tendința de adâncire a deficitului extern, care s-a accentuat în acest an, dar în bună măsură ca urmare a înrăutățirii raportului de schimb și a acțiunii unor factori conjuncturali, resimțite acut și în multe state din UE, în contextul crizei energetice și al războiului din Ucraina”, se arată în minuta ședinței de politică monetară din 8 noiembrie.
La 9 luni, ponderea deficitului de cont curent în PIB estimat pentru 2022 a ajuns la 7,3%, față de 7% pe întreg anul trecut. Erste estimează la 9,1% din PIB deficitul de cont curent la finele anului și la 7,2% în 2023, ceea ce ar trebui să mențină leul sub o presiune de depreciere.
Deși investițiile străine directe au avut, până în septembrie, cele mai bune 9 luni de după criza financiară, volumul acestora în PIB acoperă doar o treime din soldul contului curent, astfel că restul banilor trebuie acoperiți prin datorie externă.
Creșterea deficitului este îngrijorătoare pentru BNR mai ales din cauza efectelor pe care le poate avea asupra creșterii prețurilor de consum și a dobânzilor la datoria externă.
„Din partea exportului net este posibil un aport negativ la dinamica anuală a PIB atât pe ansamblul anului 2022, cât și în anul viitor, dar în scădere semnificativă, în condițiile unei decelerări relativ mai accentuate a creșterii volumului importurilor, față de cea a volumului exporturilor de bunuri și servicii, corelată în principal cu evoluția absorbției interne.
Deficitul de cont curent este însă așteptat să se majoreze ca pondere în PIB și în anul curent, mai pronunțat decât în proiecția precedentă, îndeosebi sub influența deteriorării raportului de schimb, iar în 2023, în urma unei scăderi ușoare, să rămână semnificativ peste standardele europene, evoluții considerate deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului, prin riscurile induse la adresa inflației, costurilor finanțării externe și, în final, a sustenabilității creșterii economice”, se arată în minută.
BNR se așteaptă la o încetinire a dinamicii economice pe parcursul anului viitor, încetinire începută deja din a doua jumătate a anului curent, și o reaccelerare a dinamicii economice în 2024.
În ceea ce privește cursul de schimb, după aprecierea din noiembrie, BNR avertizează că există riscuri fundamentale venite din dezechilibru extern, dar și din deficitul fiscal, mai ales în contextul războiului rusesc din Ucraina.
”Riscuri la adresa evoluției ratei de schimb a leului – de natură să afecteze inclusiv indicatorii de vulnerabilitate externă –, vin însă mai ales din accentuarea dezechilibrului extern și din incertitudinile asociate consolidării bugetare, precum și dintr-o posibilă nouă înrăutățire bruscă a percepției de risc asupra piețelor financiare din regiune, în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor instituite. În schimb, influențe de sens opus sunt de așteptat, pe mai departe, din restrângerea diferențialului ratei dobânzii pe termen scurt, în condițiile cvasi-stopării creșterii ratelor dobânzilor-cheie de către bănci centrale din regiune, au susținut membrii Consiliului”, potrivit minutei.
BNR nu mai vorbește de o posibilă spirală salarii-prețuri
Banca centrală vede deja semne negative în ceea ce privește puterea de cumpărare și piața muncii. Pe de o parte efectivul salariaților din economie și-a stopat creșterea în august, după 11 luni de creștere consecutivă și rata șomajului a crescut în septembrie cu 0,1 pp la 5,1%, după aproape un an de scădere, pe de altă parte creșterea salariilor a stagnat în iulie-august la nivelul atins în T2, deși a rămas la un nivel de două cifre.
”S-a apreciat că relativa atenuare a gradului de tensionare a pieței muncii, relevată de aceste date, este de natură să frâneze creșterea dinamicii salariilor în viitorul apropiat. Nivelul ridicat al inflației reclamă totuși monitorizarea atentă a evoluțiilor de pe piața muncii, au susținut mai mulți membri ai Consiliului, având în vedere inclusiv problemele structurale cronice ale pieței, precum și probabile majorări viitoare de salarii efectuate în sectorul bugetar, dar și în cel privat, inclusiv sub impactul măririi consistente la 1 ianuarie 2023 a salariului minim brut pe economie”, se arată în minută.
În minutele de până în iulie, inclusiv, unii membri ai conducerii BNR avertizau cu privire la o posibilă spirală salarii-prețuri – adică o creștere a inflației care să ducă la presiuni pe creșterea salariilor în compensare, care apoi să alimenteze din nou inflația șamd -, însă aceste referiri au dispărut în minutele ședințelor din august, octombrie și noiembrie.
