Autori

Deficitul contului curent s-a adâncit cu 85% la 5,95 miliarde de euro în perioada ianuarie-mai 2021, în comparație cu aceeași perioadă din 2020. Evoluția vine pe fondul creșterii deficitului comercial și al trecerii balanței primare de pe excedent pe un deficit abrupt, ca urmare a încasărilor firmelor străine din dividende. Pe de altă parte, investițiile străine directe au continuat să recupereze.

Rata anuală a inflației a surprins din nou negativ în iunie și a fost aproape de 4%. Nu numai că inflația e în afara țintei băncii centrale, dar prognoza BNR pentru finele anului s-ar putea dovedi prea optimistă, mai ales că urmează noi creșteri de prețuri la electricitate și gaze. Analiștii se așteaptă ca BNR să vină cu un control mai strict al lichidității în perioada următoare și să fie ultima bancă centrală din regiune care să ridice dobânda cheie, însă unii dintre ei estimează că rata de referință ar putea fi majorată încă din acest an.

Plățile cu cardul la comercianți au scăzut în primele trimestre din anul trecut, în contextul stării de urgență, dar au accelerat în a doua parte a lui 2020. O creștere remarcabilă au înregistrat plățile online, în timp ce retragerile de numerar de la bancomate au scăzut atât ca număr cât și ca volum.

Ministerul Finanțelor a împrumutat 648 de milioane de lei din piața internă la dobânzi în creștere și sub prospectele anunțate. Executivul a avut mai mult succes miercuri, când a luat 3,5 miliarde de euro din piețele externe.

Dobânzile la creditele noi pentru firme și cele pentru locuințe au scăzut în mai pentru a doua lună la rând, în timp ce ratele la împrumuturile de consum au crescut. Au scăzut din nou și dobânzile plătite la depozite, în timp ce inflația a crescut din nou și a ieșit din ținta BNR.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că banca centrală nu se pune împotriva mersului pieței și arată că există o depreciere pe care o acceptă și care vine din deficitul de cont curent și din inflația mai mare decât în Uniunea Europeană.

Guvernatorul spune că BNR nu este alarmată de creșterea inflației, dar că stă cu “arma la picior”, în condițiile unui mediu inflaționist la nivel mondial, care în regiunea noastră a generat deja primele măsuri de întărire a politicii monetare. Isărescu vorbește despre importanța “timingului”, în revenirea la normalitate, adică la dobânzi real pozitive, dar nu oferă un calendar privind creșterea ratelor. Primele măsuri au fost deja luate, prin sterilizarea lichidității în exces din piața monetară, dar când vine vorba de dobânzile la creditele populației, Isărescu spune că banca centrală nu se va grăbi să le crească puternic în sus.

Guvernatorul BNR spune că nu este îngrijorat de faptul că datoria publică a depășit 50% din produsul intern brut, față de 35% cât era în 2019, pentru că acest lucru s-a întâmplat peste tot ca urmare a pandemiei. Isărescu spune că datoria ar trebui să fie redusă treptat ulterior, pe măsură ce scade deficitul bugetar, și că este nevoie de o disciplină la nivelul cheltuielilor și de evitarea excepțiilor fiscale.

Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, spune că atât la nivel european cât și în România ar putea fi retrasă restricția băncilor de a plăti dividende acționarilor, în condițiile în care situația economică s-a îmbunătățit față de anul trecut.

Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, spune că economia este pe o traiectorie bună, după ce a reușit să recupereze încă din primul trimestru al acestui an pierderea cauzată de pandemia COVID-19. Deși notează creșterea presiunilor inflaționiste la nivel global, inclusiv ca efect al politicilor monetare ultrarelaxate ale marilor bănci centrale, Popa spune, la emisiunea Profit Live, că se așteaptă ca inflația să fie una tranzitorie – în timp ce în cazul BNR atitudinea mai conservatoare în fața cererilor de reducere a dobânzilor s-a dovedit corectă.