Leul și-a accelerat tendința de depreciere în ultima săptămână, pe fondul tensiunilor politice interne, și s-a decuplat de la evoluțiile regionale. Moneda românească este singura din Europa Centrală și de Est care a scăzut față de euro de la începutul acestui an, relevă date analizate de Profit.ro.
Euro a atins noi maxime istorice față de leu la fiecare dintre ultimele patru ședințe de tranzacționare și este tot mai aproape de pragul de 5 lei la cotația oficială a BNR. Slăbiciunea leului este adâncită de criza politică ce ar putea culmina cu destrămarea alianței de guvernare, după ce miniștrii USR-Plus au demisionat din Cabinetul Cîțu.
“Guvernul premierului Cîțu este aproape de colaps. Acest lucru a cântărit atât asupra monedei, cât și a obligațiunilor suverane”, arăta o notă a Erste Research.
Euro a crescut cu circa un sfert de punct procentual față de leu în ultima săptămână, în timp ce a fost stabil față de zlotul polonez și coroana cehească și a scăzut față de forintul maghiar cu 0,4%.
Forintul este pe o tendință clară de apreciere, după ce banca centrală a majorat dobânda-cheie, și a intrat într-un ciclu de întărire a politicii monetare. Așteptările analiștilor sunt că și banca centrală a Poloniei urmează să majoreze dobânda-cheie, deși guvernatorul Adam Glapinski a declarat recent că nu este cazul.
Polonia și Ungaria se confruntă, ca și România, cu o inflație ridicată, în jurul a 5% pe an sau chiar peste acest nivel. Și banca Cehiei a intrat într-un ciclu de întărire a politicii monetare, deși inflația este la niveluri mai reduse (3,4%), iar coroana cehească a fost cea mai performantă monedă din regiune de la începerea pandemiei.
Leul românesc a mers cel mai rău din ECE în acest an – euro a crescut față de moneda românească cu aproape 2%, în timp ce a scăzut față de zlot cu 1%, cu mai bine de 3% față de coroană și cu peste 4% față de forint.
În comparație cu ianuarie 2020, euro a crescut față de leu cu circa 3,5%, în timp ce avansul față de zlot a fost de 6%, cel față de forint de 5% și față de coroana cehească a fost stabil. Leul are o traiectorie mult mai puțin volatilă decât a restului monedelor, urmare a intervențiilor BNR. Pe de altă parte, odată ce a scăzut, moneda românească nu mai revine.
Economiile din regiune (cu excepția Cehiei) au recuperat sau sunt pe cale să recupereze scăderile cauzate de pandemia COVID-19 anul trecut. Prognoza de creștere a PIB în 2021 a Comisiei Europene este de 3,9% pentru Cehia, 4,8% pentru Polonia, 6,3% pentru Ungaria și 7,4% pentru România.
Dacă inflația ridicată în comparație cu cea din zona euro reclamă o depreciere în rândul tuturor monedelor din regiune, România se află într-o situație particulară în ceea ce privește poziția externă: are de departe cel mai mare deficit de cont curent dintre țările în afara zonei euro, estimat și pentru acest an la peste 5% din PIB.
Comisia Europeană prognozează pentru Cehia un excedent de 0,9% în acest an, pentru Polonia unul de 3,3% din PIB, în timp ce în cazul Ungariei deficitul este estimat la 0,6%. Sunt țări cu exporturi puternice, care beneficiază de redeschiderea economiilor europene, în timp ce în România balanța comercială este într-un deficit cronic și acutizat. În condițiile unor intrări insuficiente de investiții străine directe, ieșirile de valută din contul curent au fost acoperite cu împrumuturi. Această evoluție nu este, însă, sustenabilă, și fără o corecție – începând cu scăderea deficitului fiscal – există riscuri de depreciere suplimentară a leului, așa cum arăta recent și banca centrală.
