Finanțele au luat de la bănci 500 de milioane de lei până în noiembrie 2034, la o dobândă în creștere. Licitația pentru titlurile pe 12 luni s-a încheiat cu un eșec din cauza randamentelor prea mari cerute de investitori.
Obligațiunile cu maturitatea în 38 de luni au atras oferte de 1,1 miliarde de lei, la un prospect de 300 de milioane de lei. Finanțele au extins oferta adjudecată la 500 de lei, asta în condițiile în care licitația pentru certificatele de trezorerie scadente în 12 luni a fost un eșec – cerere de doar 213 milioane de lei la un prospect de 700 de milioane de lei și randamente inacceptabile. Dobânzile plătite pentru titlurile scadente în 2024 sunt în creștere marcantă față de luna trecută. Randamentul mediu a sărit la 3,34%, față de 2,92% în august și 2,49% în iulie – în februarie randamentul mediu coborâse chiar aproape de 2%.
Criza politică a alimentat creșterea costului cu datoria publică, care se suprapune unei tendințe mai cuprinzătoare de creștere a costurilor de finanțare ca urmare a creșterii inflației.
“Comparativ cu evoluțiile din Europa Centrală și de Est (ECE) titlurile de stat în lei au performat cel mai slab de la începutul anului”, arată o notă de analiză a departamentului de cercetare din BCR. Randamentele suverane în lei au înregistrat cea mai mare creștere din zona ECE de la începutul anului (109 puncte de bază), Ungaria înregistrând a doua cea mai mare creștere (104 puncte de bază).
România este din ce în ce mai sensibilă la costul de finanțare, în condițiile în care datoria publică a ajuns la 50% din produsul intern brut, față de 35% înainte de criza COVID-19.
Necesarul de finanțare pentru acest an este de aproape 135 de miliarde de lei, sumă din care deficitul bugetar înseamnă aproape 84 de miliarde de lei după ultima rectificare.
