Autori

Județele în care sunt prezente cel mai multe multinaționale au un nivel de bunăstare mai ridicat decât cele de la polul opus. Potrivit datelor analizate de Profit.ro, în aceste județe sunt cele mai mari salarii din țară, economia se dezvoltă, iar numărul de salariați este suficient de mare încât ponderea celor care lucrează în sectorul public să fie redusă, sub media națională de 24%. Cele mai sărace județe sunt în general cele care au reușit să atragă cele mai puține companii mari. Acestea se prezintă mult mai slab la salariul mediu net, la PIB/locuitor și au ponderi foarte ridicate ale angajaților în sectorul public.

Costurile de finanțare ale Guvernului au crescut semnificativ în luna care a trecut de la instalarea executivului condus de premierul Ludovic Orban, în timp ce în cazurile Poloniei și Ungariei variațiile au fost nesemnificative. Și mai îngrijorător este că diferența dintre costurile la care se împrumută România și cele ale Poloniei este la cel mai ridicat de la finele anului 2012, relevă datele Profit.ro. Creșterea costurilor de împrumut ale României cu circa 0,4 puncte procentuale într-o lună a fost determinată de revizuirea drastică a estimării de deficit bugetar pentru anul acesta. După schimbarea guvernului, noul Executiv a acuzat că cifrele referitoare la deficitul bugetar erau "cosmetizate" și a majorat estimarea de deficit de la 2,72% la 4,4%. Cum asta înseamnă împrumuturi foarte mari în noiembrie și decembrie pentru acoperirea deficitului, costul la care România primește cu împrumut bani de la investitori a urcat.

ANAF a primit în jur de 300 de solicitări de la companii private, dar și de stat, interesate să beneficieze de facilitățile programului de restructurare a obligațiilor fiscale restante de peste 1 milion de lei, aprobat de Guvern în această vară. Potrivit datelor transmise Profit.ro de către ANAF, 20 de debitori sunt cu capital de stat, 8 debitori cu capital mixt, unul face parte din categoria institutelor de cercetare-dezvoltare, iar restul sunt din sectorul privat.

ANAF a reluat acum licitația pentru vânzarea unei mașini folosite în trecut de Nicolae Ceaușescu. Fiscul a scos mașina la vânzare în ianuarie, fără succes, iar peste câteva luni a suspendat o a doua licitație, la care prețul urma să fie redus cu 25%, motivul fiind că Ministerul Justiției a solicitat o expertiză pentru a verifica dacă face parte din patrimoniul cultural național. Automobilul Aro 304 aparține în prezent omului de afaceri Ovidiu Tender, de la care statul încearcă să recupereze bani după ce acesta a fost condamnat în 2015 la 12 ani și șapte luni de închisoare pentru înșelăciune și spălare de bani în dosarul Carom. Prețul la care a fost reluată acum licitația este redus cu 25% față de cel de la începutul anului.

Mai mult de jumătate dintre companiile din România (54%) participante la un sondaj privind politicile de resurse umane intenționează ca, în 2020, să crească numărul de angajați cu 11% în medie. Cea mai mare cerere de noi angajați este în sectorul IT&C, urmat de industrie, auto și retail. Astfel, 91% dintre companiile din IT&C intenționează să majoreze numărul de angajați în medie cu 20% anul viitor. În industrie și auto, 71% dintre societăți vor să angajeze în medie cu 6,2% mai multe persoane și 50% dintre firmele din retail au nevoie de un plus de 6,4%.

ANAF va introduce abia la finele anului 2020 în regim pilot pentru marii contribuabili sistemul informatic SAF-T, un tip de fișier utilizat de administrațiile fiscale moderne în comunicarea cu firmele, a declarat președintele ANAF Mirela Călugăreanu. Întârzierea este foarte mare, în contextul în care în iunie anul acesta Călugăreanu promitea lansarea progamului pilot "în perioada imediat următoare", iar proiectul de implementare a SAF-T, cofinanțat din fonduri UE, după cum a scris Profit.ro aici, prevede pentru finele anului următor implementarea SAF-T pentru toate firmele din România, nu doar în sistem pilot. De asemenea, persoane informate în privința planurilor ANAF afirmau, în această vară, că obiectivul Fiscului este să lanseze SAF-T pilot pentru cele circa 3.000 cele mai mari firme din România la început de 2020.

Guvernul a cheltuit în primele 10 luni ale anului cu 28,83 miliarde de lei, 2,8% din PIB, mai mult decât a colectat din taxe și impozite, în contextul în care cheltuielile, alimentate de costurile cu salariile bugetarilor și achizițiile de bunuri și servicii, au crescut cu 14,5%, iar veniturile cu numai 12,4%, potrivit datelor publicate astăzi de Ministerul Finanțelor. Deficitul bugetar este cu 8 miliarde de lei mai ridicat față de 20,86 miliarde de lei, 2,2% din PIB, în perioada similară a anului trecut. Nivelul deficitului a fost anunțat de oficiali, inclusiv de ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, încă de la mijlocul lunii noiembrie. Execuția bugetară la 10 luni, chiar dacă deficitul este mai ridicat decât cel planificat de guvernul PSD pentru întreg anul, de 2,76%, nu reflectă situația complicată a finanțelor țării. Ministerul Finanțelor a prezentat astăzi un proiect de rectificare bugetară care urcă deficitul la 4,3% din PIB pentru întreg anul.

Noul vicepreședinte ANAF coodonator al activității Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF), Sandu Costea, a lucrat la Garda Financiară până în 2013, când, în contextul desființării Gărzii Financiare, nu a luat examenul pentru a face parte din noua structură, Antifrauda. Costea a trecut examenul scris, dar a fost respins la interviu. Ulterior, Sandu Costea apare angajat ca inspector la Serviciul control sloturi, bingo și cazinouri al Oficiului național pentru Jocuri de Noroc. Costea este singurul vicepreședinte numit acum de premierul Ludovic Orban, după ce i-a demis pe toți cei patru vicepreședinți ANAF și l-a mutat pe secretarul general al Fiscului, Lilian Onescu, un apropiat al fostului ministru al Finnanțelor, Eugen Teodorovici, la secretariatul general al Guvernului.

Mai multe ministere pierd bani, printre care Ministerul Educației - 2,1 miliarde de lei - sumă reprezentând "economii la proiecte cu finanțare externă nerambursabilă", Ministerul Afacerilor Interne - 1,2 miliarde lei, Ministerul Transporturilor - 1,1 miliarde lei, Ministerul Agriculturii - 1,1 miliarde lei, potrivit proiectului de rectificare bugetară publicat acum de Ministerul Finanțelor. Printre ministerele care ar urma să primească bani se numără Ministerul Muncii - 4 miliarde de lei, Ministerul Dezvoltării - 1,8 miliarde lei (pentru Programul Național de Dezvoltare Locală - PNDL) și Ministerul Finanțelor - peste 600 de milioane, prevede proiectul de ordonanță. Totodată, deficitul bugetare va fi revizuit de la 2,76% din PIB, echivalentul a 28,45 miliarde lei, la 4,3%, 44,72 miliarde de lei, în principal din cauza nerealizării unor venituri.

Cei patru vicepreședinți ai ANAF au fost demiși luni seară de către premier, în timp ce în cazul secretarului general al ANAF, Lilian Onescu a fost luată decizia aplicării mobilității și acesta a fost mutat în funcția publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului. Toate cele cinci persoane demise din conducerea ANAF au fost puse în funcțiile respective în în timpul guvernării PSD. Premierul Ludovic Orban a semnat și numirea unui nou vicepreședinte ANAF, Sandu Costea.