Ministerul Finanțelor nu a reușit să împrumute luni 690 de milioane de lei, sumă pe care a încercat să o atragă printr-o de obligațiuni. Toate ofertele primite s-au situat la circa 89,3 milioane de lei, cu mult sub suma vizată, astfel că nu putem spune că Guvernul a refuzat să se împrumute pentru că nu i-au convenit dobânzile. Aceasta este a doua licitație ratată în martie, după ce la finele săptămînii trecute nu a reușit să împrumute 575 milioane lei. Cererea din partea investitorilor și băncilor este redusă în acest moment, în contextul în care, din cauza impactului coronavirus pe piețele financiare, mulți investitori străini se retrag de pe regiune, iar băncile locale au nevoie să-și asigure lichiditatea. Situația, dacă se perpetuează, ar putea pune probleme Guvernului, confruntat deja pentru lunile următoare cu perspectiva unor încasări la buget sub așteptări și a unor cheltuieli mai mari comparativ cu cele planificate. Ministerul Finanțelor are și un buffer, rezerva de valută, care ar permite statului să reziste fără împrumuturi o perioadă, însă aceasta poate fi doar o soluție pe termen scurt.
Totalul celor două licitații eșuate în ultimele zile se ridică astfel la 1,27 miliarde de lei.
Această retragere a investitorilor străini de pe piețele emergente, cum este considerată și România, a dus și la o creștere a randamentelor în ultima săptămână pe piețele secundare. Investitorii vând ieftin ca să-și poată retrage banii, iar statul, dacă ar vrea să se împrumute ar trebui să ofere dobânzi mai mari, care să rivalizeze câștigurile celor care pot cumpăra titluri de stat românești de pe piața secundară.
Potrivit celor mai recente date ale Ministerului Finanțelor, investitorii străini (nerezidenții) dețin 19,3% din titlurile de stat emise pe piața internă, fondurile de pensii 19,3%, iar băncile locale 45,7%. Băncile locale și fondurile de pensii sunt investitori cu un grad de stabilitate ridicat.
Astfel, printr-o emisiune cu o maturitate de 7 ani și 10 luni, statul a vrut să împrumute azi 600 milioane lei (+alte 90 milioane lei la sesiunea necompetitivă). Băncile și investitorii au subscris oferte de numai 89,3 milioane lei. Statul a decis să nu împrumute nimic.
La licitația de joi, cu maturitate de 14 ani și 7 luni, Finanțele au vrut să atragă 500 de milioane de lei (+alte 75 milioane lei la sesiunea suplimentară de a doua zi). Ofertele de la bănci și investitori s-au situat la 115,5 milioane lei, iar statul nu a împrumutat nimic.
Aversiunea față de risc pe piețele financiare internaționale a crescut puternic săptămâna trecută, în contextul în care și piețele de capital au consemnat scăderi dramatice.
România și țările din regiune
Finanțele au împrumutat mult în primele două luni
Guvernul a continuat în februarie să împrumute într-un ritm foarte alert, totalul sumelor atrase de pe piața internă în lei fiind de 7,06 miliarde de lei (1,5 miliarde euro). Suma este cu doar 13 milioane de lei mai mică față de recordul lunar stabilit pentru piața titlurilor de stat în lei în iunie anul trecut, de 7,073 miliarde de lei. De altfel, statul a stabilit în ultimul an mai multe recorduri în ce privește împrumuturile, pentru lei, valută sau per total, autoritățile fiind nevoite să împrumute sume foarte mari, de pe piața internă și de pe cea externă, pentru a acoperi deficitul bugetar, cheltuieli pentru care nu au venituri suficiente din taxe și impozite. Totalul împrumuturilor pentru ianuarie și februarie a ajuns astfel la 27,4 miliarde de lei (5,7 miliarde euro).
Suma este destul de mare și este bine că autoritățile au împrumutat la costuri rezonabile atunci când au avut ocazia, însă o parte a mers către refacerea rezervei de valută, din care Guvernul a folosit pe finele anului trecut, după cum a scris Profit.ro. De asemenea, potrivit datelor analizate de Profit.ro, vârfurile de plată pentru datoria veche din acest an sunt în februarie - 9,1 miliarde lei, în aprilie - 9,2 miliarde de lei, în octombrie - 9,1 miliarde lei, dar și o emisiune de eurobonduri scadentă în septembrie, de 2 miliarde de euro (echivlentul a 9,56 miliarde lei).
Astfel, din suma record împrumutată în ianuarie și februarie, Finanțele au pus înapoi în buffer ce luaseră, au plătit scadența de 9,1 miliarde de lei din februarie și trebuie să plătească una similară și în aprilie.
Pe lângă aceasta, Guvernul trebuie să acopere și deficitul bugetar despre care putem presupune că a apărut în februarie, după surplusul infim din ianuarie, și va crește în februarie, martie și aprilie, din cauza restrângerii activității economice și a cheltuielilor sporite pentru combaterea coronavirusului.
Pentru 2020, necesarul de finanțare a fost stabilit la circa 86,9 miliarde lei, determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de 3,6% din PIB (cca 40,6 miliarde lei), precum și de volumul datoriei de refinanțat în anul 2020, în sumă de cca 46,3 miliarde lei. În valută de pe piața externă a fost estimat anul acesta un necesar total de finanțare de 6 miliarde de euro. Astfel, în 2020, Guvernul împrumută 46,3 miiarde de lei pentru a acoperi datorii mai vechi care îi vin la plată, dar și 40,6 miliarde de lei pentru deficitul bugetar, aceasta fiind datorie nouă, care sporește îndatorarea statului.
