Autori

Ministerul Finanțelor și ANAF transmit că au introdus, în contextul instituirii stãrii de urgențã pe teritoriul României, o serie de mãsuri pe care le prezintă ca fiind în sprijinul mediului de afaceri, dar și pentru susținerea conformãrii voluntare. Mai jos este lista acestor măsuri amintită astăzi de ANAF.

Schema de șomaj tehnic pentru angajații de la stat, anunțată anterior de premierul Ludovic Orban și pe care Profit.ro a prezentat-o aici, nu este luată în calcul pentru Ministerul Finanțelor, a declarat astăzi ministrul de resort, Florin Cîțu. Acesta a explicat că are nevoie de toți angajații, având în vedere că Ministerul Finanțelor nu-și permite nicio fragmentare a activității, situație care poate afecta asigurarea resurselor financiare sau plățile către mediul privat, de șomaj tehnic, TVA și facturi, ori a salariilor și pensiilor. Poziția lui Cîțu în această privință este importantă, întrucât decizia de a trimite angajații în șomaj tehnic, potrivit unui draft de proiect de ordonanță aflat în prezent în pregătire, va aparține conducătorului instituției.

Angajații statului vor fi trimiși în șomaj tehnic în baza unui plan de gestiune a resurselor umane, care va ține cont de criterii precum calificativul obținut de angajat la evaluarea anuală, dar și de gradul de încărcare a activității fiecărei direcții generale, direcții, serviciu și birou, prevede un draft de ordonanță de urgență obținut de Profit.ro și care vizează modificarea Codului Administrativ și a Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Șefii instituțiilor staului vor avea, însă, și posibilitatea de a reduce programul de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână. Salariul va fi diminuat la 75% pe perioada suspendării sau pe perioada reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână, prevede documentul obținut de Profit.ro.

Guvernul analizează în ședința de astăzi reglementarea rambursării TVA cu control ulterior pe perioada stării de urgență și prelungirea până la 31 iulie 2020 a termenului de depunere a situațiilor anuale. Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a prezentat în ședința Guvernului măsurile, incluse într-un proiect de ordonanță cu măsuri fiscal-bugetare.

Dobânzile pentru creditele garantate de stat acordate IMM și microîntreprinderilor vor avea, după perioada de expirare a granturilor de acoperire a dobânzilor și comisioanelor, marje de 2% pentru finanțarea investițiilor și de 2,5% pentru credite și linii de credit pentru capital de lucru. Ratele dobânzilor la creditele pentru IMM și microîntreprinderi vor fi calculate ca ROBOR la 3 luni plus o marjă fixă de 2,0% pe an pentru creditele de investiții și de 2,5% pe an pentru creditele/liniile de credit pentru finanțarea capitalului de lucru, potrivit normelor metodologice de aplicare a Programului de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii – IMM INVEST România, aprobate luni de Guvern. În termen de 7 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a normelor, instituțiile de credit transmit FNGCIMM cererile de înscriere în program.

România nu a înaintat "încă" o cerere oficială pentru finanțare de la FMI, a transmis instituția financiară internațională, la solicitarea Profit.ro. Discuții între minister și Fond au avut loc, potrivit unor surse Profit.ro. Pe de altă parte, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a afirmat recent că vrea să obțină împrumuturi de la instituții financiare internaționale, dar a precizat că în prezent nu este nevoie de un acord cu Fondul. Un acord clasic cu FMI ar presupune condiții, iar România vrea acum spațiu bugetar pentru a susține economia. FMI pune, însă, în prezent, la dispoziția statelor, inclusiv a României, linii de finanțare fără condiții, destinate combaterii efectelor epidemiei de coronavirus.

Guvernul a modificat și relansat programul IMM Invest, prin care intenționează să acorde IMM-urilor garanții de stat pentru credite destinate investițiilor sau asigurării capitalului de lucru. Odată cu publicarea în Monitorul Oficial a normelor, programul devine unul dintre principalele instrumente prin care statul intenționează să susțină segmentul mediului de afaceri cel mai afectat de criza cauzată de epidemia de coronavirus, cel al IMM-urlor.

Numărul angajaților din sistemul de stat a crescut cu aproape 5.300 în primele trei luni de la schimbarea guvernării PSD cu un Executiv susținut de PNL. Media lunară, de 1.761 de posturi în plus la stat, a fost chiar superioară celei din perioada guvernării PSD, când, în doi ani și 10 luni, numărul de posturi ocupate la stat a urcat cu 45.423, o medie lunară de 1.336 de angajați în plus. Îngrijorător este, însă, faptul că, în acest timp, numărul de angajați din sistemul sanitar controlat de administrația centrală a scăzut cu 1.059, conform datelor analizate de Profit.ro.

ANAF a redus programul de lucru cu publicul, astfel că populația și reprezentanții firmelor vor avea acces la servicii în agențiile ANAF de luni până joi între orele 8.30 - 14.00, iar vineri între orele 8.30 - 12.00, potrivit unui ordin al președintelui ANAF, Mirela Călugăreanu. Măsura a fost deja implementată, dar unele dintre direcțiile regionale și administrațiile județene nu au anunțat schimbarea de program sau nu au operat încă modificări pe site. Pe lângă direcțiile regionale și administrațiile județene, noul program de lucru cu publicul se aplică și la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC). ANAF recomandă insistent, în ultima perioadă, comunicarea prin mijloace electronice.

Băncile vor amâna plata ratelor pentru clienții afectați de criza provocată de răspândirea COVID-19, în cazul populației fiind suficientă pentru aprobarea facilității o declarație pe proprie răspundere că au fost afectate veniturile față de situația anterioară declanșării situației de urgență, a transmis astăzi Ministerul Finanțelor. Pentru debitorii PFA, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, precum și pentru profesii liberale și profesii care se exercită în baza unor legi speciale, indiferent de forma de exercitare a profesiei, creditorii vor aproba dacă activitatea a fost întreruptă total sau parțial ca efect al deciziilor emise de autoritățile publice competente potrivit legii, pe perioada stării de urgență decretate, cu următoarele urmări: restrângerea pieței de desfacere, restrângerea numărului de angajați, diminuarea numărului de furnizori, și altele.