Deficitul bugetar poate trece anul acesta de 5%, semnificativ peste ținta prevăzută de Guvern, de 3,6%, pentru anul în curs, chiar și într-un scenariu în care creșterea de 40% a pensiilor, programată în septembrie, ar fi amânată, avertizează economiștii ING Bank România. Motivele sunt avansul economic mai lent, în contextul încetinirii puternice a consumului, și cheltuielile mai mari ale statului. Măsura "distanțării sociale", recomandată acum de autorități, va avea un impact dramatic asupra sectorului serviciilor.
ING Bank a înrăutățit recent estimarea de creștere economică pentru România de la 3,6% la 2,1%, iar prognoza pentru inflația anuală de la 3% la 2,8%. În privința cursului, economiștii băncii anticipează 4,85 lei/euro la finalul anului.
"Economia României are nevoie de creștere mai mult ca oricând. În schimb, va fi lovită semnificativ și fiecare sector va fi afectat într-o oarecare măsură de impactul coronavirusului. Creșterea economică mai redusă și cheltuielile bugetare mai ridicate ar putea cu ușurință să împingă deficitul bugetar semnificativ peste 5% din PIB", avertizează economistul ING Bank România, Valentin Tătaru.
Ținta Guvernului de deficit pentru acest an, de 3,6%, era ambițioasă chiar și cu avansul economic de 4,1% pe care a fost construit bugetul.
La peste 5%, finanțarea deficitului bugetar va necesita un nivel sporit de cooperare între stat și sectorul bancar, similar cu ceea ce s-a întâmplat în decembrie. Statul a împrumutat, însă, în primele două luni ale acestui an sume mari de bani, astfel că dispune de lichidități suficiente pentru o perioadă.
"Comisia Europeană a transmis că va avea o abordare flexibilă față de cheltuielile pentru măsuri de limitare a coronavirusului și efectelor acestuia. Chiar dacă putem presupune că deficite în creștere de la 1% la 2% sau chiar 3% se vor încadra în această abordare mai flexibilă, nu suntem la fel de încrezători în ce privește majorarea deficitului la 5% sau mai mult (cum este cazul României, n.r.)", atrage atenția economistul ING Bank România.
În ultimii ani, România și-a deteriorat puternic parametrii fiscali, dar a reușit să scape de probleme cu ajutorul unor rate ridicate de creștere economică. Creșterea economică a ținut îndatorarea în limite acceptabile, în pofida majorării accelerate a cheltuielilor cu salariile și asistența socială, a deficitului de cont curent și a datoriei.
În 2019, unul dintre acești parametri a cedat puternic, deficitul bugetar urcând la 4,64% din PIB, și a arătat o situație fiscală în înrăutățire, potrivit economistului ING.
"Astfel, în acest an este nevoie mai mult ca oricând de creștere economică pentru a susține consolidarea fiscală vizată de Guvern", afirmă acesta.
Impactul coronavirusului în economia României va deveni vizibil cel mai probabil începând cu datele macro pe luna martie. În general, astfel de date sunt disponibile cu o întârziere de o lună sau două.
Servicii
Măsura "distanțării sociale", recomandată acum de autorități, va avea un impact dramatic asupra celor mai multe categorii de servicii. Turisumul va fi afectat sever, întrucât cei mai mulți oameni și-au anulat sau nu și-au rezervat vacanțe pentru următoarele luni. Restaurantele și hotelurile înregistrează scădere cu 80-90% ale veniturilor, industria aeronautică este la pământ, iar lista poate continua la imobiliare, transporturi și servicii financiare.
Cu excepția unei creșteri temporare a vânzărilor din retail, din cauza temerilor populației, nu ne putem aștepta la nimic bun de la sectorul serviciilor. Având în vedere că sectorul privat al serviciilor reprezintă 45% din PIB, va trage, probabil, în jos datele pe trimestrele al doilea și al treilea, estimează Tătaru.
Segmentul de servicii publice își va crește, cel mai probabil, contribuția la PIB, dar cu o pondere de circa 14% anterior și un efect de multiplicare mai redus, nu va compensa declinul din serviciile private.
Industrie
Sectorul industrie se afla în contracție încă de anul trecut. Industria prelucrătoare, 80% din producția industrială, a pierdut 25.000 de locuri de muncă anul trecut, mai ales în domenii precum textile și automotive.
Și mai îngrijorător este că industria prelucrătoare depinde de cererea externă. Astfel, un program guvernamental de stimulare a economiei va avea un impact redus asupra industriei prelucrătoare. Având în vedere cererea în declin și inerția ridicată a acestui sector, economistul ING estimează o contracție de peste 10% anul acesta, cu un impact negativ de un punct procentual asupra PIB.
Construcții
Construcțiile au crescut puternic anul trecut, cu aproape 25%, susținute de stimuli fiscali introduși în ianuarie 2019. Evoluția ultimelor trimestre indica o temperare ușoară, determinată de încetinirea construcțiilor pe segmentul rezidențial.
În 2019, construcțiile au adăugat 0,9 puncte la PIB, cea mai mare contribuție începând din 2008. Având în vedere modul lent în care acest domeniu reacționează și cheltuielile publice mari din ultimele luni ale anului trecut, o contracție a activității este puțin probabilă. Sectorul nu va fi cel mai puternic lovit de coronavirus, deși vești proaste ar putea apărea și de aici, potrivit economistului ING.
