Autori

Deficitul bugetar pentru anul acesta va fi revizuit de la 2,76%, cât a fost ținta asumată la începutul anului, la peste 4%, a declarat ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, într-un interviu acordat Bloomberg. Guvernul urmează să prezinte și să adopte săptămâna aceasta rectificarea bugetară, a anunțat premierul Ludovic Orban în declarații de presă separate de cele ale ministrului Finanțelor.

Premierul Ludovic Orban susține că până la finele acestei săptămâni vor fi definitivate propunerile pentru formula de calcul al salariului minim, care ar putea crește cu 7,2%. Orban nu a dat mai multe detalii cu privirea la modalitatea de calcul.

Guvernul ar avea un necesar de finanțare de peste 20 de miliarde de lei în ultimele două luni ale anului, noiembrie și decembrie, în cazul în care se materializează scenariul pesimist anunțat de ministrul Finanțelor în actualul guvern PNL, Florin Cîțu, ca deficitul să ajungă la 4% din PIB sau chiar peste acest nivel. Statul împrumutase până la finele lunii octombrie circa 65 de miliarde de lei din principalele surse de finanțare, emisiuni pe piața internă și pe cea externă, dar și din vânzarea de titluri de stat populației, potrivit calculelor Profit.ro, și era în grafic să acopere necesarul de finanțare de 72,6 miliarde lei, aferent deficitului planificat de fostul guvern PSD, de 2,76% din PIB, și rostogolirii datoriilor ajunse la plată. Dacă deficitul ajunge, însă, la 4% din PIB, împrumuturile nete, pentru deficit, ar putea depăși 41 miliarde de lei, un nou maxim după anul 2009, iar necesarul brut de finanțare ar urca de la 72,6 miliarde lei la peste 85 de miliarde de lei.

Bugetul pentru primele nouă luni ale anului, perioadă pentru care sunt disponibile date detaliate, arată o situație complicată a finanțelor țării. Comparativ cu programul stabilit la început de an de guvernul PSD, veniturile sunt în urmă cu 8,7%, cel mai mare decalaj pentru perioada ianuarie-septembrie începând cel puțin din 2012, arată calculele Profit.ro pe baza datelor Ministerului Finanțelor. Ministerul nu are publicate pe site datele respective și pentru anii anteriori. Totodată, deși cheltuielile sunt și ele mai reduse față de program, procentajul cheltuielilor efectuate în cele planificate este cel mai ridicat începând din 2013.

Deficitul bugetar pentru primele 10 luni ale anului este de 2,84% din PIB, peste ținta anunțată de fostul guvern de 2,7% pentru tot anul, a declarat ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. Dacă noul guvern nu va face nimic, deficitul va trece de 4% anul acesta. Ministrul nu a furnizat informații clare care să susțină această ipoteză. Cîțu a afirmat și că analizează posibilitatea unei plângeri penale, care să vizeze fosta conducere a ministerului.

ANAF a lansat licitația pentru sistemul informatic SAF-T, un tip de fișier utilizat de administrațiile fiscale moderne în comunicarea cu firmele, aceasta fiind și una dintre măsurile de modernizare cerute insistent de mediul de afaceri în ultimii ani și care ar trebui să ajute ANAF semnificativ în combaterea evaziunii. Obiectivul ANAF era ca SAF-T în proiect pilot pentru mari contribuabili să fie operațional la începutul anului 2020, însă întârzierea în lansarea licitației înseamnă, cel mai probabil, că SAF-T va deveni operațional cu întârziere. Un element pozitiv este că ANAF are finanțare UE pentru introducerea SAF-T, a fazei pilot, precum și a extinderii ulterioare pentru toate firmele.

Direcția de combatere a fraudelor din ANAF va fi desființată, iar inspectorii, în prezent detașați, vor fi transferați definitiv în cadrul parchetelor, pe posturi de specialiști. Un proiect de lege în acest scop, inițiat de Guvern și aprobat la mijlocul lunii octombrie de Parlament, a fost promulgat joi de șeful statului. Direcția de combatere a fraudelor din cadrul Antifraudei funcționează doar în vederea detașării inspectorilor antifraudă la parchete, astfel că cei circa 300 de angajați Antifraudă detașați la parchete se aflau doar pe hârtie în cadrul ANAF. După plecarea acestora, Antifrauda va rămâne, potrivit informațiilor Profit.ro, cu circa 900 de angajați dintr-un total de 2.000 de posturi prevăzute.

Marile companii de stat aflate în subordinea Guvernului au primit în ultimii șapte ani, de la stat, subvenții de 50 de miliarde de lei, potrivit datelor analizate de Profit.ro. În același interval, dividendele și vărsămintele companiilor la buget din profitul net obținut au fost de trei ori mai reduse. Pe lângă dividendele din profit, prin care Guvernul ia de mai mulți ani 90% din profitul care poate fi distribuit, anul trecut autoritățile au luat de la firme și banii din rezerve. Subvențiile, aflate pe un trend de scădere în perioada analizată, au fost concentrate la companiile din domeniul transporturilor, acolo unde statul acordă și foarte multe gratuități, în timp ce producătorii de energie și gaze au reprezentat principala sursă de bani la buget, cu două treimi din dividende și vărsăminte.

Concursurile pentru ocuparea a 37 de posturi de șefi la direcția regională București și la direcția pentru mari contribuabili au fost blocate a declarat pentru Profit.ro ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, după ce în cursul zilei de ieri, ANAF, tot la solicitarea acestuia, a informat că a suspendat concursurile pentru 66 de posturi la direcțiile regionale și aparatul central al ANAF. Profit.ro a scris la mijlocul lunii octombrie despre concursul pentru cele 66 de posturi și despre decizia ministrului de a suspenda concursurile. Concursurile au fost inițiate de fostul guvern, condus de premierul Viorica Dăncilă, în perioada dintre demiterea de către Parlament și instalarea noului guvern, condus de Ludovic Orban. Faptul că guvernul Dăncilă a inițiat aceste concursuri fiind deja demis a atras critici justificate că demersul ar fi doar o tentativă de a plasa pe ultima sută de metri oameni apropiați partidului în posturi înalte vacante în cadrul ANAF.

Guvernul va reanaliza tranzacția prin care EximBank preia Banca Românească, a declarat premierul Ludovic Orban astăzi într-o conferință de presă. Contractul între EximBank și Banca Româneacă a fost semnat în iunie, moment la care guverul era controlat de PSD, iar premier era Viorica Dăncilă, însă liberalii au criticat la momentul respectiv creșterea influenței statului în sistemul bancar.