Autori

Proiectul de buget a fost adoptat de către Guvern și va fi trimis în Parlament pentru a fi discutat și votat de legislativ. Politicienii din coaliția de guvernare au transmis, în mai multe rânduri, că au ca obiectiv aprobarea proiectului de buget până la finalul acestui an. Pentru anul următor, Guvernul a pregătit un deficit bugetar de 5,84% (6,24% ESA), în linie cu țintele de reducere a deficitului prevăzute de procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene.

Companiile de stat au acumulat datorii de 134,67 miliarde lei, atât către bugetul de stat, cât și către alți creditori. Din această sumă, 117,44 miliarde de lei reprezintă datorii ale companiilor controlate de Guvern, iar 17,23 miliarde lei sunt ale unor companii subordonate autorităților locale. Ministerul Finanțelor a monitorizat 1.484 companii de stat, întreprinderi publice nefinanciare, dintre care 187 erau în diverse stadii de insolvență, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare.

ANAF intenționează să angajeze în 2022 cel puțin 300 de persoane prin recrutare externă, pentru a acoperi zone deficitare sau domenii noi de activitate - statisticieni, specialiști în IT, econometrie sau în analiza datelor. ANAF nu a mai derulat un concurs de recrutare de personal din sursă externă începând din 2016, cu excepția unui concurs desfășurat în 2018 exclusiv pentru Vama Galați, conform datelor Profit.ro. Numărul de angajați este în scădere de mai mulți ani, timp în care Fiscul și-a acoperit parțial din posturile rămase vacante apelând la transferuri de la alte instituții.

Combaterea evaziunii va fi intensificată anul viitor în domenii precum economia digitală și comerțul cu autoturisme rulate, construcții, imobiliare, reparații auto, comerț cu ridicata și cu amănuntul (în special în domeniul legume-fructe, materiale reciclabile), dar și la contribuabili activi în domenii care au înregistrat creștere economică, fără o creștere corespunzătoare a nivelului taxelor declarate, la entități non-profit identificate ca desfășurând activitate economică, fără a îndeplini obligațiile privind impozitul pe profit, respectiv TVA, și la persoane fizice care desfășoară activități independente și înregistrează marje de venit scăzute comparativ cu nivelul venitului brut declarat, prelevă date analizate de Profit.ro.

Ministerul Finanțelor intenționează să elimine "cheltuielile subiective ale acționarilor și administratorilor, înregistrate, în prezent, în contabilitatea firmelor" din costurile de producție, pentru a crește astfel baza de impozitare. Măsura este prevăzută ca una dintre principalele măsuri de politică fiscală pentru perioada 2022-2025 și vizează creșterea colectării din impozit pe profit și impozit pe venitul microîntreprinderilor.

Guvernul va cere companiilor pe care le controlează cel puțin 75% din profituri, peste nivelul de 50% stabilit de o ordonanță în vigoare încă din 2001, prevedere ignorată frecvent de-a lungul anilor de toate guvernele. Sumele mari luate de executiv de la companiile de stat le lasă cu resurse limitate pentru investiții și dezvoltare.

Bugetul asigurărilor sociale estimează cheltuieli de 99,7 miliarde lei în 2022, din care 99,56 miliarde lei pentru sistemul public de pensii, potrivit proiectului legii asigurărilor sociale, prezentat de guvern. Fondurile necesare vin 86,4% din contribuții de asigurări, 0,1% din venituri nefiscale și 13,5% din subvenții de la bugetul de stat, suma aceasta din urmă fiind de 13,47 miliarde lei. Suma redirecționată de la bugetul de asigurări sociale (Pilonul I) către pensiile obligatorii Pilon II se va situa la 11,08 miliarde de lei anul următor.

Ministerul Transporturilor va primi în 2022 fonduri semnificativ mai mari comparativ cu anul acesta, cu un plus de 96% în privința creditelor de angajament și cu 20,5% mai mult la credite bugetare, prevede proiectul de buget pentru anul următor, pus acum în dezbatere publică de către Ministerul Finanțelor. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene înregistrează creșteri substanțiale, cele mai mari dintre ministere, însă în bugetul acestui minister sunt cuprinse sume ce pot fi redistribuite în timpul anului în cadrul PNRR. Apărarea, Educația și Cultura primesc și ele alocări de fonduri în creștere. Printre instituțiile cu bani mai puțini sunt Ministerul Finanțelor, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului și Ministerul Public.

Guvernul a adoptat astăzi o ordonanță importantă, cu măsuri fiscal-bugetare necesare adoptării proiectului de buget pentru anul următor. Foarte importantă este și o măsură care nu se mai regăsește în ordonanță, majorarea pragului privind impozitul pe venitul microîntreprinderilor. Decizia de a exclude această măsură comparativ cu proiectul inițial al ordonanței, a fost anunțată de premierul Nicolae Ciucă înainte de începerea ședinței de guvern. Ordonanța aprobată aduce mai multe măsuri, printre care TVA de 5% pentru achiziția, o singură dată, a unei locuințe cu preț între 450.000 de lei și 700.000 de lei (până la 450.000 de lei se aplica deja), reincriminarea ca faptă penală a stopajului la sursă de contribuții și impozite fără virarea acestora la bugetul statului într-un anumit termen, precum și înghețarea salariilor bugetarilor, cu excepția angajaților din învățământ și a unor categorii din sănătate. Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a anunțat, după aprobarea ordonanței că, față de proiectul inițial, în privința stopajului la sursă se reincriminează doar reținerea și neplata, respectiv încasarea și neplata, termenul de aplicare fiind amânat la 1 martie 2022. Fapta de neîncasare și neplată, prevăzută în proiectul inițial, a fost exclusă din forma aprobată.

Ministerul Finanțelor a eliminat, din proiectul de ordonanță cu măsuri fiscale-bugetare, prevederea referitoare la reducerea pragului la microîntreprinderi, de la 1 milion de euro la 500.000 de euro. Premierul Nicolae Ciucă a declarat că măsura este amânată, dar nu a precizat pentru ce dată, iar formularea "vom respecta prevederile aplicării Codului Fiscal" nu mai inspiră încredere.