Autori

Grupul italian de energie și utilități Enel a raportat scăderea cu 50% în 2021 a profitului operațional EBITDA înregistrat de operațiunile sale din România, unde este unul dintre cei mai mari jucători din distribuția, furnizarea și producția de energie electrică, precum și în domeniul serviciilor energetice, de la 310 la 153 milioane euro, în principal ca urmare a trecerii pe pierdere a activității de furnizare de electricitate și gaze.

Consumatorii casnici de gaze naturale vor plăti de la 1 aprilie 2022 și până la 31 martie 2023 un preț final cu toate tarifele și taxele incluse de cel mult 0,31 lei/kWh, potrivit celei mai recente variante de proiect de ordonanță de urgență privind schema de sprijin din energie, noutatea fiind că prețul plafonat va fi aplicat fără limită de consum.

Toți producătorii de energie electrică, nu doar cei ce produc din surse ne-fosile, ca în prezent, vor fi supraimpozitați cu 80% pe veniturile suplimentare constând în diferența pozitivă dintre prețul mediu lunar efectiv de vânzare al energiei electrice și prețul de 450 lei/MWh, înmulțită cu cantitățile lunare vândute, potrivit celei mai recente variante de proiect de ordonanță de urgență cu măsuri de ținere sub control a prețurilor la energie și gaze care se vor aplica începând cu 1 aprilie, când expiră actuala schemă de plafonare și compensare.

Guvernul intenționează să oblige producătorii de gaze naturale din România, inclusiv pe cei care încă nu au început să producă în perimetrele offshore din Marea Neagră pe care le au în concesiune, să-și vândă producția la prețuri fixe furnizorilor consumatorilor casnici și centralelor de producție de energie termică ce alimentează sistemele centralizate de încălzire pentru populație, potrivit celei mai recente variante de proiect de ordonanță de urgență cu măsuri de ținere sub control a prețurilor la energie și gaze care se vor aplica începând cu 1 aprilie, când expiră actuala schemă de plafonare și compensare.

Senatorul UDMR Lorant Antal, președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat, a declarat la o conferință organizată de Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER) că programul Green Deal al Uniunii Europene, de decarbonare masivă a producției de energie electrică a continentului, deși pozitiv în sine, a fost dus "în extreme", ceea ce pune în pericol securitatea energetică europeană, lucru de care au devenit conștiente și cele mai importante state din UE.

Până acum, între Republica Moldova și România nu aveau loc schimburi transfrontaliere de energie, cele două sisteme energetice nefiind interconectate, deși există planuri vechi în acest sens. Asta pentru că sistemul românesc este parte a zonei sincrone occidentale ENTSO-E, iar cel basarabean era inclus, până de curând, în zona ex-sovietică, fiind sincronizat cu cele din Rusia și Belarus, alături de sistemul ucrainean.

Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare și mai rentabil producător de energie electrică din România, estimează pentru anul în curs un profit brut (înainte de plata impozitului pe profit) de 3,65 miliarde lei și unul net de puțin peste 2,9 miliarde lei, la venituri din exploatare de 7,04 miliarde lei și venituri din producția vândută de 6,65 miliarde lei, potrivit proiectului de buget al companiei pe 2022.

Centrala Electrică și de Termoficare (CET) Galați, cu putere instalată de 375 MW, nu mai funcționează oficial din 2021. Grupurile pe gaze ale centralei, care a alimentat sistemul centralizat de încălzire al Galațiului, dar și platforma industrială a fostului combinat siderurgic Sidex (în prezent Liberty), au început să fie puse în funcțiune începând cu anul 1969.

Sistemul energetic național al Ucrainei și cel al Republicii Moldova, care depinde în măsură covârșitoare de primul, funcționează de miercuri în sincronizare cu cele din Europa de Vest, administrate de operatorii de transport și sistem grupați în Asociația Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport al Electricității (European Network of Transmission System Operators for Electricity - ENTSO-E), ai cărei membri sunt operatorii de profil din statele membre UE, plus cei din Albania, Bosnia-Herțegovina, Elveția, Islanda, Macedonia, Muntenegru, Irlanda de Nord și Norvegia.

În ultima parte a anului trecut, Parlamentul a modificat Legea privind regimul armamentului deținut de MApN și de forțele armate străine pe teritoriul României, reglementând utilizarea acestuia împotriva dronelor ostile. Ministerul avertizase anterior că obiectivele militare din România sunt tot mai des survolate în modalități neautorizate de către vehicule aeriene fără pilot (UAV - drone) și că legislația românească nu permitea combaterea acestor activități, ceea ce reprezenta o vulnerabilitate la adresa securității respectivelor obiective.