Sistemul energetic național al Ucrainei și cel al Republicii Moldova, care depinde în măsură covârșitoare de primul, funcționează de miercuri în sincronizare cu cele din Europa de Vest, administrate de operatorii de transport și sistem grupați în Asociația Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport al Electricității (European Network of Transmission System Operators for Electricity - ENTSO-E), ai cărei membri sunt operatorii de profil din statele membre UE, plus cei din Albania, Bosnia-Herțegovina, Elveția, Islanda, Macedonia, Muntenegru, Irlanda de Nord și Norvegia.
"Ca urmare a solicitărilor de sincronizare de urgență ale Ucrainei și Republicii Moldova din 27 și 28 februarie, operatorii de transport și sistem din Europa continentală au convenit să înceapă pe 16 martie 2022 sincronizarea de probă a sistemului energetic al Europei continentale cu cele din Ucraina și Republica Moldova. Această accelerare a proiectului de sincronizare aflat în derulare din 2017 a fost posibilă grație studiilor efectuate anterior și adoptării de măsuri de reducere a riscurilor", a transmis ENTSO-E.
Potrivit sursei citate, operatorii de transport și sistem din Europa continentală, printre care se numără și Transelectrica din România, sprijină acum stabilitatea sistemelor energetice din Ucraina și Republica Moldova, în urma unei analize pozitive care a confirmat că sincronizarea de urgență este fezabilă din punct de vedere tehnic, cu ajutorul unor măsuri de asigurare a funcționării sigure a sistemelor energetice.
"Este o piatră de hotar semnificativă pentru colaborarea dintre operatorii de transport și sistem din Europa continentală și cei din Ucraina și Republica Moldova, Ukrenergo și Moldelectrica, care își operează sistemele în circumstanțe extrem de dificile. ENTSO-e mulțumește Comisiei Europene, tuturor operatorilor de transport și sistem implicați, precum și autorităților lor naționale pentru sprijinul și asistența acordate în cadrul procesului de sincronizare", se mai afirmă în comunicatul ENTSO-E.
Organizația mai menționează că membrii săi au concluzionat pe 11 martie că sunt îndeplinite toate condițiile pentru sincronizarea de urgență în condiții de siguranță a sistemelor energetice ale Ucrainei și Republicii Moldova cu cele occidentale, sincronizarea fiind efectivă din 16 martie.
"Proiectul de sincronizare a început în 2017. Proiectul includea un catalog de măsuri de îndeplinit înainte de sincronizarea efectivă. Sincronizarea de urgență permite interconectarea fără a se fi finalizat toate aceste măsuri, însă cu adoptarea de măsuri suplimentare de reducere a riscurilor operaționale. Operatorii de transport și sistem din Europa continentală au identificat o serie de riscuri legate de protecție, stabilitate dinamică, operațiuni, piețe, juridice, de reglementare și IT, inclusiv cu privire la securitatea cibernetică. În aceste condiții, au fost întreprinse o serie de acțiuni extraordinare, cu sprijinul tuturor părților implicate și al autorităților. Se prevede că situația va fi monitorizată non-stop sub toate aspectele și sunt planificate măsuri adecvate în funcție de evoluția situației din Ucraina", explică ENTSO-E.
Sistemul energetic național al Ucrainei, secondat de cel al Republicii Moldova, care depinde în măsură covârșitoare de primul, a finalizat cu succes testul tehnic de operare în regim de izolare completă derulat în perioada 24-26 februarie 2022 și ar fi trebuit să se reconecteze cu cele din Rusia și Belarus, însă din cauza invaziei ruse în Ucraina, s-a decis că reconectarea nu se va mai face. În condiții normale, sincronizarea cu rețelele de electricitate rusă și bielorusă, care datează din epoca sovietică, ar fi trebuit să încetez doar de anul viitor.
În prezent, de mai mulți ani, între Republica Moldova și România nu au loc schimburi transfrontaliere de energie, cele două sisteme energetice nefiind interconectate, deși există planuri vechi în acest sens. Asta pentru că sistemul românesc este parte a zonei sincrone ENTSO-E, iar cel basarabean - a zonei ex-sovietice.
În schimb, importurile și exporturile de energie din și către Ucraina ale României sunt semnificative, sistemul energetic ucrainean fiind conectat cu cele din România, Ungaria și Slovacia prin așa-numita "insulă Burștîn", o zonă de rețea separată de restul rețelei ucrainene și în care funcționează mai multe termocentrale mari pe cărbune, cu putere instalată totală de 3 GW. În cadrul testului din 24-26 februarie, "insula Burștîn" a fost deconectată de la cele trei rețele vecine vestice și conectată în schimb cu restul sistemului energetic ucrainean, care astfel a funcționat în izolare completă, și la est, și la vest.
În urmă cu 4 ani, în 2018, într-un documental guvernamental de la București, se avertiza că acutizarea tensiunilor dintre Ucraina și Rusia poate avea efecte negative asupra sistemului energetic românesc.
"În contextul geopolitic actual, caracterizat de existența unui conflict armat pe o parte a teritoriului din Ucraina (în Donbas – n.r.) și a instabilității politice din această țară, există un risc tot mai ridicat ca linia de interconexiune dintre Romania și Ucraina (LEA 400 kV Roșiori – Mukacevo) să devină indisponibilă, situație în care menținerea siguranței în funcționare a zonei de nord – vest a țării devine extrem de dificilă și costisitoare. Totodată, asigurarea resurselor de cărbune ale Ucrainei din zona de est a țării este tot mai dificilă, ceea ce a condus la reducerea producției din zona de vest a țării (interconectată cu rețeaua europeană) și implicit la reducerea posibilităților de export și de susținere a rețelelor vecine acesteia", se menționa în document.
Îngrijorările în această privință au fost temperate între timp, după deblocarea unei investiții de peste 83 milioane lei a Transelectrica în proiectul liniei electrice aeriene de 400 kV Oradea-Bekescsaba, a cărei exploatare comercială este posibilă de la finalul lui 2020.
