Rezultatele 51 - 75 din 77 pentru "banci de stat"

Guvernul are o țintă de împrumut pentru anul acesta de 72 de miliarde de lei (cca 15 miliarde euro), din care suma de 44 miliarde de lei este necesară pentru plata datoriilor care ajung la scadență în cursul acestui an, iar restul - pentru acoperirea deficitului bugetar. De pe piața internă, statul intenționează să împrumute 50 de miliarde de lei, inclusiv 5 miliarde de lei prin vânzarea de titluri de stat direct către populație. Până la finele lunii aprilie, statul a împrumutat aproape 26 miliarde de lei, 12 miliarde de lei de pe piața internă și 3 miliarde de euro de pe extern.

Guvernul va majora plafonul pentru împrumuturi externe prin programul MTN de la 27 miliarde de euro în prezent la 31 miliarde de euro, în contextul în care după ieșirea din martie pe piețele externe, când a luat 3 miliarde de euro, a ajuns la limita maximă permisă de lege. Plafonul pentru astfel de împrumuturi a fost majorat cel mai recent în decembrie 2017, când a urcat cu circa 7 miliarde de euro, la 27 miliarde de euro. La finele lui 2017, Guvernul afirma că majorarea de plafon de 7 miliarde de euro va acoperi și anul 2019, fiind necesară pentru "acoperirea nevoilor de finanțare de pe piețele externe pentru perioada 2018-2019".

Turcia intenționează să consolideze sectorul bancar prin injectarea de capital în băncile de stat și preluarea unei părți din creditele lor neperformante, în încercarea de a relansa o economie afectată de recesiune, transmite Bloomberg.

Ministerul Finanțelor și-a propus să împrumute în trimestrul al doilea, lunile aprilie, mai și iunie, 10-12 miliarde de lei de pe piața internă, semnificativ peste totalul de 7,1 miliarde de lei obținut în primele trei luni ale anului. Deși a luat în ianuarie-martie mai puțin față de ținta orientativă de 8,4 miliarde de lei, statul s-a împrumutat în martie și pe piețele externe, cu 3 miliarde de euro.

Statul a împrumutat în primele trei luni ale anului 7,1 miliarde de lei de la bănci și investitori prin obligațiuni emise pe piața internă. Suma este ușor sub cea planificată, de 8,4 miliarde de lei, însă după ce luna ianuarie a fost un eșec pentru planul de împrumut al statului, din cauza ordonanței 114 (ordonanța lăcomiei), Ministerul Finanțelor a schimbat strategia, a anunțat sume mai mici și a reușit astfel, ajutat de contextul internațional, să întoarcă o majorare a dobânzilor înregistrată în principal în luna ianuarie. Guvernul și-a completat, însă, necesarul de finanțare după ce a împrumutat recent, 3 miliarde de euro printr-o emisiune de eurobonduri, aceasta fiind cea mai mare sumă luată până acum la o singură ieșire pe piețele externe.

Îndatorarea ca pondere în PIB, unul dintre indicatorii utilizați la scară largă pentru a evalua capacitatea unei țări de a-și plăti datoriile, reflectă doar parțial sustenabilitatea acestei datorii. Posibilitățile de plată depind mult de veniturile pe care statele respective le strâng din PIB prin taxe și impozite. În timp ce unele țări au taxe mai mici, dar fiscalizează eficient firmele și populația, alte state, cum este și România, sunt la un nivel redus al veniturilor statului ca pondere în PIB inclusiv din cauza evaziunii pe care nu reușesc să o combată.

Ministerul Finanțelor intenționează să împrumute de la bănci și alți investitori mari 2,47 miliarde de lei în luna martie, după ce în februarie a atras 2,2 miliarde de lei, în linie cu ceea ce își propusese. Suma atrasă în februarie este mică față de ce împrumuta statul în mod obișnuit, dar trebuie precizat că tot în februarie Trezoreria a mai luat, tot prin titluri de stat, alte 700 de milioane de lei prin titluri destinate exclusiv populației.

Recent, senatorul ALDE Daniel Zamfir, inițiatorul Legii dării în plată a imobilelor cumpărate prin credite ipotecare și al altor proiecte de acte normative care au stârnit nemulțumirea sistemului bancar și a BNR, a inițiat un proiect de lege prin care statutul de membru al Consiliului Fiscal, instituția independentă care monitorizează politica fiscal-bugetară a Guvernului, să fie incompatibil cu cel de șef de instituție financiară. Acum, parlamentarii PSD merg mai departe și, printr-un alt proiect de lege, vor ca o astfel de incompatibilitate să fie menținută pentru șefii instituțiilor bancare, dar să fie eliminată în cazul șefilor companiilor naționale cu capital majoritar de stat.

Băncile au revenit în ultimele două săptămâni la licitațiile organizate de Ministerul Finanțelor pentru vânzarea de titluri de stat, instrument prin care Guvernul se împrumută de la bănci, dar situația ar putea deveni oricând volatilă. Motivele pentru cererea mai ridicată din partea băncilor sunt suma mică pe care statul vrea să o împrumute în februarie și plățile de circa 6,5 miliarde de lei pe care Finanțele trebuie să le facă către bănci în această lună.

Ministerul Finanțelor a ieșit azi să se împrumute cu două emisiuni de titluri de stat, prin care intenționa orientativ să atragă 600 de milioane de lei. În timp ce una dintre emisiuni a atras interes și statul a vândut titluri cu mai mult de jumătate peste suma planificată, la a doua a respins toate ofertele din cauza dobânzilor cerute de bănci și investitori, pe care le-a considerat neatractive.

Ministerul Finanțelor a mandatat mai multe bănci mari din afara țării să pregătească o ieșire pe piețele externe în următoarea perioadă. Finanțele vor să se împrumute prin vânzarea de obligațiuni în euro către investitorii mari din străinătate, după ce în luna ianuarie au avut dificultăți mari să se împrumute de pe piața internă.

Finanțarea statului prin împrumuturile lunare de la băncile din România nu reprezintă acum o prioritate pentru Guvern, în contextul în care Finanțele vor să împrumute în februarie printr-o emisiune de titluri de stat direct de la populație și să iasă pe piețele externe cu eurobonduri după aprobarea proiectului de buget pentru 2019 și publicarea situației veniturilor la buget pentru luna ianuarie, a declarat consilierul guvernamental Darius Vâlcov într-un interviu acordat Bloomberg.

Inițiativa vine într-un moment de maximă tensiune între Guvern, sistemul bancar și BNR, după introducerea "taxei pe lăcomie". Ministrul Finanțelor a declarat recent că a fost dispoziția dată de el personal ca ministerul să nu împrumute nimic la ultima emisiune de titluri de stat, iar PSD a acuzat BNR în mai multe rânduri că nu dispune măsuri pentru a opri deprecierea leului față de euro. În urmă cu o săptămână, Darius Vâlcov, consilierul economic al premierului, a susținut că președintele Consiliului Concurenței ar fi fost numit, în mandatul fostului președinte Traian Băsescu, la propunerea președintelui executiv al Raiffeisen, Steven van Groningen, în timp ce șeful Consiliului Fiscal a fost economistul-șef al acestei bănci.

Statul a împrumutat în 2018, direct de la populație, peste 2 miliarde de lei, sub obiectivul ambițios de 4 miliarde de lei stabilit la început de an, obiectiv care va rămâne, probabil, la nivel orientativ și pentru anul acesta. Dobânzile la titlurile de stat vândute populației sunt semnificativ mai mari față de ce oferă băncile la depozite, iar veniturile din dobânzi nu sunt impozabile.

Ministerul Finanțelor va avea o primă jumătate de an mai complicată în 2019, în contextul în care un număr important de plăti foarte mari către bănci, fonduri de pensii și alți investitori sunt concentrate în primele șase luni din acest an. Astfel, în ianuarie-iunie Finanțele trebuie să plătească băncilor în jur de 30 miliarde de lei, inclusiv aproape 1 miliard de euro în ianuarie. Trebuie menționat că statul pentru a plăti o datorie veche împrumută din nou bani, în general cam tot de la cei cărora trebuie să le achite. Acest proces de amânare repetată a plății datoriei se numește rostogolire sau refinanțare și este o practică obisnuită pentru multe state.

BNR a luat azi 12,8 miliarde de lei de la bănci printr-o operațiune de atragere de depozite pe o săptămână, destinat absorbției de lichiditate. Mișcarea atrage leii din piață și protejează astfel cursul, mai puțini lei înseamnă că aceștia devin mai scumpi, într-o perioadă în care politica fiscală nepredictibilă a Guvernului a împins euro la un nivel record față de leu. Atragerea de lei de către BNR, deși sprijină leul, pune presiune pe dobânzi, un alt subiect sensibil. ROBOR la 3 luni a urcat luni după mai multe ședințe de scădere.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că ar fi o reacție „absolut normală” ca băncile să plece cu activele din țară, în condițiile în care acestea ar fi taxate la un nivel care ar aduce pierderi pentru acționari sau chiar pentru deponenți. Totodată, băncile n-ar mai cumpăra titluri de stat românești, fiindcă și acestea ar urma să fie taxate.

Ministerul Finanțelor a respins, astăzi, toate ofertele băncilor primite în cadrul licitației pentru o emisiune de obligațiuni de stat pe 48 de luni, prin care intenționa să atragă 300 de milioane de lei.

Măsurile fiscale anunțate de Guvern săptămâna aceasta lovesc dur în bănci și fonduri de pensii, care, coincidență sau nu, sunt cei mai mari creditori ai executivului. Împreună, băncile și fondurile de pensii au împrumutat Guvernului circa două treimi din banii obținuți de acesta prin emisiuni de titluri de stat pe piața internă. Pe lângă bănci și fondurile locale de pensii (Pilon II și Pilon III), investitorii străini dețin și ei aproximativ 18% din datoria statului.

Ministerul Finanțelor a împrumutat 251,5 de milioane de euro de la băncile locale prin vânzarea de obligațiuni pe 5 ani. Băncile au un surplus de euro rezultat din depozitele de la populație, sumele fiind mai mari decât necesită activitatea de creditare. În urmă cu o lună, ministerul a refuzat, la o licitație similară, ofertele băncilor, dar acum s-a împrumutat la aceeași dobândă cu cea propusă în noiembrie, apropiată și de nivelul la care sunt cotate obligațiunile României pe piețele externe.

Stimulii introduși de autoritatea de politică monetară a SUA post-criză sunt retrași într-o manieră tot mai accelerată. Deja de pe bilanțul Rezervei Federale Americane au fost îndepărtate titluri de stat în valoare de 152 miliarde dolari și obligațiuni cu acoperiri în ipoteci de 73 miliarde dolari. Din octombrie, viteza de retragere a lichidităților ar urma să urce la 50 miliarde dolari. Investitorii sunt atenți la comportamentul piețelor după retragerea dolarilor care au antrenat creșterile de pe bursă și de pe segmentul bondurilor.

Ministerul Finanțelor a împrumutat în prima jumătate a anului în jur de 18,5 miliarde de lei de pe piața internă, cu 5 miliarde de lei mai puțin față de cât și-a propus la licitațiile pentru vânzarea de titluri de stat și obligațiuni. Băncile și investitorii cer dobânzi mai mari pentru a da bani statului, pe care îl văd tot mai puțin disciplinat în privința cheltuielilor. Anul 2018 ar urma să fie al treilea în care Guvernul stă cu deficitul bugetar la limita maximă de 3% permisă în UE, timp în care cele mai multe țări din regiune au folosit creșterea economică a ultimilor ani pentru a-și consolida situația finanțelor publice.

Avocatul Gheorghe Piperea, consilier al primului ministru, susține că diviziile de la brokeraj ale băncilor aproape au scos din business casele de brokeraj dedicate bursei, iar operatorul de piață BVB este controlat de reprezentanți veniți din zona sistemului bancar. „Au covârșit toată această piață.”

Ministerul Finanțelor ar putea ieși în iulie cu o nouă emisiune din seria FIDELIS, în care vinde titluri de stat populației prin intermediul băncilor. Băncile care au participat și anul trecut la acest program au transmis deja Finanțelor că există o cerere semnificativă din partea populației în agențiile din teritoriu, au declarat pentru Profit.ro surse apropiate situației.

"Poșta!" sau "Pensia!" se aude tot mai rar pe ulițe și scări de bloc. Boom-ul creditării, instrumentele speciale de economisire și cardurile au atras o bună parte din pensiile care soseau în tolbă. După decenii în care generații de români au așteptat lună de lună să apară poștașul în ziua de pensie, nu avansul tehnologic sau emanciparea populației ar putea schimba definitiv acest peisaj, ci Comisia Europeană.