Ministerul Finanțelor a împrumutat în prima jumătate a anului în jur de 18,5 miliarde de lei de pe piața internă, cu 5 miliarde de lei mai puțin față de cât și-a propus la licitațiile pentru vânzarea de titluri de stat și obligațiuni. Băncile și investitorii cer dobânzi mai mari pentru a da bani statului, pe care îl văd tot mai puțin disciplinat în privința cheltuielilor. Anul 2018 ar urma să fie al treilea în care Guvernul stă cu deficitul bugetar la limita maximă de 3% permisă în UE, timp în care cele mai multe țări din regiune au folosit creșterea economică a ultimilor ani pentru a-și consolida situația finanțelor publice.
Situația nefavorabilă a Guvernului, nevoit să accepte costuri mai mari pentru a se împrumuta, se vede în cheltuielile cu dobânzile, în creștere cu 35% pentru perioada ianuarie-mai, la 5,55 miliarde de lei, potrivit celor mai recente date disponibile pe site-ul Ministerului Finanțelor.
„În ultimele luni, au avut probleme să împrumute cât anunțaseră. Condițiile sunt nefavorabile, iar randamentul la fel. Cam toate țările din regiune au profitat de ciclul economic foarte bun și au făcut consolidare fiscală, numai noi de trei ani suntem cu deficitul pe la 3%. Serbia, de exemplu, se împrumută cu 0,4 puncte procentuale sub noi, dar au avut surplus bugetar în 2017 și probabil vor avea și în 2018”, a declarat pentru Profit.ro economistul șef al ING Bank România, Ciprian Dascălu.
Economiștii au îndoieli că statul va reuși să se încadreze în ținta de deficit bugetar de 3% anul acesta. Cheltuielile Guvernului din primele cinci luni ale anului au depășit cu peste 8 miliarde de lei veniturile colectate de Executiv din taxe și impozite, astfel că deficitul a ajuns la 0,88% din Produsul Intern Brut (PIB), de 3 ori și jumătate mai mult comparativ cu ianuarie-mai anul trecut, când deficitul bugetar s-a situat la 2,2 miliarde de lei, reprezentând 0,25% din PIB. Creșterea cheltuielilor s-a menținut în ianuarie-mai, la fel ca în primele luni ale anului, la peste 20%, de circa două ori mai rapidă comparativ cu avansul veniturilor.
Pentru întreg anul, Ministerul avea planificat să atragă 48-50 de miliarde de lei de pe piața internă, iar licitațiile anunțate pentru prima jumătate a anului au fost de 23,6 miliarde de lei, inclusiv sesiunile suplimentare. Totalul licitațiilor anunțate, de 23,6 miliarde de lei, este, de asemenea, mai mic față de volumul indicativ de 24-28 miliarde de lei anunțat pentru primele șase luni (primele două trimestre), întrucât situația din piață a determinat autoritățile la o activitate mai reținută.
De altfel, condițiile dificile din piață au impus Finanțelor și să anuleze în primele șase luni nu mai puțin de 10 licitații, totalizând 4,85 miliarde de lei, în timp ce în cadrul altor sesiuni au luat sume mai mici decât intenționau, din cauza dobânzilor.
Buffer-ul Finanțelor – băncile nu se mai sperie de mușchii statului
Ministerul Finanțelor dispune de o rezervă consistentă de valută, câteva miliarde de euro, pe care o folosește pentru a se împrumuta în condiții cât mai favorabile.
Rezerva valutară (buffer) a fost înființată în contextul crizei internaționale, pentru a permite statului să refuze în situații volatile să plătească dobânzi mari la împrumuturi. De exemplu, în mai anul trecut, rezerva se ridica la circa 8 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 6 luni de finanțare a datoriei publice, după cum a scris Profit.ro la momentul respectiv. Nivelul de la momentul respectiv a fost unul mult mai ridicat decât în mod obișnuit, întrucât a inclus, probabil, și prefinanțarea pentru anumite emisiuni de obligațiuni cu scadență în perioada imediat următoare.
Valoarea buffer-ului este ținută secretă de Finanțe, pentru a avea un avantaj suplimentar în raport cu băncile, iar răspunsul la întrebări legate de nivelul rezervei valutare este de obicei vag și reitereză că strategia pe termen mediu prevede menținerea rezervei la o valoare „echivalentă acoperirii necesităților de finanțare a deficitului bugetar și refinanțării datoriei publice de până la circa 4 luni”.
Rolul buffer-ului este ca băncile să știe că statul are o rezervă mare de bani și că nu se împrumută în price condiții. Rezerva este foarte utilă să atenueze șocuri, situații de volatilitate, dar nu poate împiedica pe termen mai lung un trend de creștere a costurilor de împrumut.
După ultimele luni, în care Guvernul a împrumutat mai puțin decât avea nevoie, bancherii au început să-și pună întrebări și despre nivelul rezervei valutare. Dacă nu a luat din piață banii de care avea nevoie, statul a apelat probabil la buffer, consideră aceștia.
Împrumuturile mai mici din primele șase luni pun o presiune suplimentară în a doua jumătate a anului pentru finanțarea deficitului bugetar și a datoriei care ajunge la scadență. Tot în a doua jumătate a anului va deveni mai clar în ce măsură Guvernul reușește să se încadreze în ținta de deficit bugetar.
Piețele externe
Pentru piețele externe, Finanțele au anunțat la începutul anului că au în vedere atragerea de resurse financiare prin emiterea de euroobligațiuni într-un volum de 4,5-5 miliarde de euro (echivalent).
Cel mai recent, statul a ieșit pe piețele externe în iunie, când a atras 1,2 miliarde de dolari pe 30 de ani. De asemenea, a răscumpărat anticipat și preschimbat parțial titluri de stat în valoare de aproximativ 250 milioane dolari, scadente în 2022.
Totodată, România a împrumutat la începutul lunii februarie 2 miliarde de euro de pe piețele internaționale prin intermediul a două noi emisiuni de obligațiuni, pe 12 și 20 de ani. Interesul investitorilor a fost semnificativ, cu subscrieri de 5,3 miliarde de euro, în contextul în care România plătește dobânzi ridicate comparativ cu alte state cu ratinguri similare din Europa Centrală și de Est.
