Senatorul ALDE Daniel Zamfir, inițiatorul Legii dării în plată a imobilelor cumpărate prin credite ipotecare și al altor proiecte de acte normative care au stârnit nemulțumirea sistemului bancar și a BNR, vrea ca statutul de membru al Consiliului Fiscal, instituția independentă care monitorizează politica fiscal-bugetară a Guvernului, să fie incompatibil cu cel de șef de instituție financiară.
În urmă cu o săptămână, Darius Vâlcov, consilierul economic al premierului, a susținut că președintele Consiliului Concurenței ar fi fost numit, în mandatul fostului președinte Traian Băsescu, la propunerea președintelui executiv al Raiffeisen, Steven van Groningen, în timp ce șeful Consiliului Fiscal a fost economistul-șef al acestei bănci. El a anunțat atunci că ministrul Finanțelor va cere Consiliului Concurenței să efectueze un control pe piață privind Robor și fluctuațiile cursului valutar, începerea verificării fiind anunțată rapid de șeful Concurenței.
Acum, Zamfir, care este președintele Comisiei Economice a Senatului, a elaborat un proiect de lege care prevede că nu pot fi nominalizate pentru a face parte din Consiliul Fiscal persoanele care, cu 4 ani înainte, au deținut funcții de conducere în instituții financiar-bancare și nebancare. De asemenea, proiectul stipulează că, pe perioada mandatului, membrii Consiliului Fiscal nu pot fi membri în Consiliile de Administrație, directori executivi, cenzori sau auditori ai instituțiilor financiar-bancare și nebancare.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
De la înființare, respectiv din 2010, Consiliul Fiscal este condus de Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank. Vicepreședinte este Răzvan Victor Stanca, economist principal în cadrul Direcției de Studii Economice a BNR.
Zamfir susține că modificarea legislativă este necesară "pentru eliminarea oricăror situații de incompatibilitate, dar și prin garantarea unor poziționări obiective în elaborarea rapoartelor, respectiv în interpretarea datelor statistice referitoare la impactul economic al unor măsuri adoptate de alte instituții".
Băncile, ca principal finanțator al statului, sunt direct interesate ca politicile acestuia să nu-i afecteze solvabilitatea. De asemenea, prin tranzacțiile sale, sistemul bancar influențează nivelul dobânzilor din piață și cursul de schimb al monedei naționale.
Consiliul Fiscal evaluează proiecțiile macroeconomice avute în vedere la fundamentarea prognozei de venituri a bugetului general consolidat, estimează impactul pachetelor de măsuri de natură a influența soldul bugetar, analizează execuția bugetară și măsura în care aceasta corespunde țintelor propuse, monitorizează respectarea regulilor fiscale și emite recomandări privind politica fiscală curentă și viitoare.
De la înființarea sa, în 2010, prin Legea responsabilității fiscal-bugetare, Consiliul Fiscal a criticat constant, deseori cu asprime, proiectele de buget și rectificările bugetare ale Guvernelor care s-au succedat în perioada respectivă, precum și diversele inițiative legislative cu impact asupra politicii bugetare și fiscale.
Inițiativa lui Daniel Zamfir vine într-un moment de maximă tensiune între Guvern, sistemul bancar și BNR, după introducerea "taxei pe lăcomie" prin OUG nr. 114/2018. Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat recent că a fost dispoziția dată de el personal ca MFP să nu împrumute nimic la ultima emisiune de titluri de stat, de luni, pentru care băncile oricum oferiseră doar o treime din suma dorită de finanțe și la dobânzi mari, susținând că are toate sumele necesare în trezorerie pentru finanțare pe minimum șase luni, iar PSD a acuzat BNR în mai multe rânduri că nu ia măsuri pentru a opri deprecierea leului față de euro. De asemenea, Daniel Zamfir a că indicele ROBOR este stabilit în mod neconcurențial de către bănci.
Potrivit legii, cei 5 membri ai Consiliului fiscal sunt numiți prin hotărâre de către Parlament pe o perioadă de 9 ani, la propunerea Academiei Române, Băncii Naționale a României, Academiei de Studii Economice București, Institutului Bancar Român și Asociației Române a Băncilor, care nominalizează fiecare o singură persoană.
Senatorul ALDE Daniel Zamfir a atacat public în mai multe rânduri faptul că Ionuț Dumitru, angajat al Raiffeisen, conduce Consiliul Fiscal, precum și diferitele rapoarte critice la adresa politicilor guvernamentale ale instituției.
"Am mai cunoscut un personaj gol. E președintele Consiliului Fiscal, angajat al Statului Român, plătit la nivel de secretar de stat, dar în același timp și economist șef la Raiffeisen Bank, bancă cu care Statul Român face afaceri. (...) Nu i s-a mișcat un mușchi pe față când l-am întrebat de eventuala incompatibilitate. N-am înțeles cum își împarte ziua de muncă intre instituția Statului Român și banca la care e ditamai economistul șef. Și mai grav e că lansează în mod iresponsabil mesaje alarmiste in legătură cu iminenta intrare în recesiune a economiei românești, fără un fundament solid", a scris Zamfir pe pagina sa de Facebook în noiembrie anul trecut.
Deocamdată, Consiliul Fiscal nu s-a pronunțat încă asupra OUG nr. 114/2018 de la finalul anului trecut, care introduce taxarea activelor bancare în funcție de nivelul indicelui ROBOR și alte măsuri de înăsprire a fiscalității și de control al prețurilor, cu precădere în industria energetică, și nici asupra proiectului bugetului de stat pe 2019.
Mandatul lui Ionuț Dumitru la conducerea Consiliului Fiscal, ca și cele ale celorlalți membri ai Consiliului, toți numiți în funcții în 2010 cu mandate de 9 ani, expiră în vara acestui an, iar legea interzice realegerea acestora, astfel că Parlamentul va trebui să numească noi persoane în instituție. Legea responsabilității fiscal-bugetare prevede că membrii Consiliului Fiscal sunt numiți prin hotărâre de către Parlament, pentru o perioadă de 9 ani, și nu pot fi realeși la finalizarea mandatului. "Dacă mandatul unui membru al Consiliului Fiscal a încetat după o perioadă de 3 ani, acesta poate fi reales o singură dată", mai stipulează actul normativ.
Daniel Zamfir s-a declarat convins, săptămâna trecută, că guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, și președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, s-au înțeles să nu se prezinte la audierile comisiei parlamentare privind stabilirea indicelui ROBOR, respectiv practicile neconcurențiale din domeniul bancar. Ca urmare, senatorii PSD și ALDE au arătat că susțin un proiect de lege care să aplice sancțiuni administrative sau chiar cu pierderea funcției în cazul șefilor de autorități publice care nu se prezintă la audierile solicitate de legislativ.
La finalul săptămânii trecute, BNR și-a exprimat pentru a doua oară disponibilitatea de a răspunde unei eventuale invitații la dialog formulate de Parlamentul României, dar a subliniat că formula utilizată de senatorul ALDE Daniel Zamfir, de a se substitui Parlamentului României, a făcut acest dialog imposibil până acum.
