Statul a declarat război celor mai mari creditori ai săi, deși are mare nevoie de bani pentru a-și acoperi gaura de la buget

Măsurile fiscale anunțate de Guvern săptămâna aceasta lovesc dur în bănci și fonduri de pensii, care, coincidență sau nu, sunt cei mai mari creditori ai executivului. Împreună, băncile și fondurile de pensii au împrumutat Guvernului circa două treimi din banii obținuți de acesta prin emisiuni de titluri de stat pe piața internă. Pe lângă bănci și fondurile locale de pensii (Pilon II și Pilon III), investitorii străini dețin și ei aproximativ 18% din datoria statului.

Pe lângă măsurile fiscale de acum, reprezentanții Guvernului au criticat în trecut băncile că ar sta și ar credita statul în loc să finanțeze economia, fără să explice de unde ar împrumuta altfel banii și de ce continuă să împrumute săptămânal bani de la bănci.

Guvernul a anunțat săptămâna aceasta măsuri fiscale cu un impact extrem de puternic în mediul privat, printre care taxarea băncilor în funcție de evoluția Robor, dar și diminuări de comisioane și cerințe de majorări de capital pentru administratorii de pensii private, care, împreună cu prevederi privind mutarea contributorilor din Pilonul II, ar putea afecta semnificativ industria de profil.

În contextul în care statul a avut anul acesta nevoie să împrumute peste 70 de miliarde de lei, din care 28 miliarde de lei (aproape 3% din PIB) pentru a acoperi gaura bugetului de anul acesta (cât a cheltuit mai mult față de cât a luat de la populație și firme), iar restul pentru a achita datoriile ajunse la scadență, guvernanții au ales să intre brusc și violent în conflict cu cei care le împrumută bani pentru a susține, de exemplu, creșterile de salarii din sectorul de stat. Sumele includ și împrumuturile statului prin obligațiuni vândute pe piețele externe.

CITEȘTE ȘI Economiștii șefi ai celor mai mari bănci avertizează statul că după noile taxe vor fi cumpărate mai puține titluri de stat și va putea ajunge să se împrumute cu costuri de peste 6% pe scadențe medii-lungi, cu riscul necesității unui acord de finanțare int

Potrivit celor mai recente date ale Ministerului Finanțelor, băncile au fost în ultimii ani investitori stabili în titlurile de stat vândute de Guvern pentru a se împrumuta, cu un procentaj de 46,6% în septembrie anul acesta. În creștere ușoară s-au aflat investitorii nerezidenți, cu 18,7%, urmați de fondurile locale de pensii private, cu 18,5%. Categoria "alții" s-a redus în ultimii doi ani de la 20% în 2016 la 16,2% în septembrie 2018.

Tabelul de mai jos include doar deținerile de titluri de stat, segment pe care este concentrată mare parte a datoriei statului pe piața internă.

Cererea investitorilor locali s-a axat în principal pe maturitățile de până la 7 ani, și marginal pentru maturități mai lungi, în special pentru seriile de titluri incluse în indicii regionali.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Pentru prima dată în istorie, mediul de afaceri cere să fie prezent la o ședință de guvern, încercând să stopeze ordonanța cu noile taxe

În plus, Ministerul Finanțelor afirma anul acesta că fondurile de pensii Pilon II (cele obligatorii administrate privat) și Pilon III (cele private) "reprezintă în general un potențial semnificativ de sprijinire a activității de finanțare a statului și a dezvoltării pieței locale a titlurilor de stat".

Ponderea mare a deținerilor de către investitori locali, inclusiv creșterea prezenței fondurilor de pensii Pilon II și Pilon III erau văzute recent de Ministerul Finanțelor, în prezent nu se mai poate spune cu certitudine, ca un element stabilizator, care limitează eventuale vulnerabilități ale pieței interne la perioade de volatilitate. În astfel de perioade, investitorii nerezidenți, din afara țării, sunt mult mai predispuși să vândă active cum sunt titlurile de stat românești și să-și retragă banii către piețe considerate mai sigure.

O prezență suficient de mare a investitorilor locali asigură în astfel de situații stabilitatea dobânzilor pentru stat.

"Deținerile relativ reduse ale nerezidenților au limitat vulnerabilitatea pieței interne la perioadele de volatilitate, când investitorii au tendința de a-și lichida/diminua expunerile pe țările emergente, curba randamentelor titlurilor de stat menținându-se relativ stabilă în astfel de perioade. Investitorii nerezidenți continuă să reprezinte un segment important, asigurând o cerere complementară investitorilor locali prin interesul centrat în special pe maturități lungi, conducând la diversificarea bazei de investitori", notează Ministerul Finanțelor.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ În premieră, marii jucători telecom se unesc și critică Guvernul pentru măsurile pregătite: sunt majorate taxe la un nivel excesiv și blocant, va fi o povară pentru toți utilizatorii de internet, telefonie și TV

Guvernul vrea să atragă cam 4 miliarde de lei pe an direct de la populație, dar suma este mică

Una dintre variantele gândite de Guvern pentru a diminua rolul băncilor a fost să atragă bani direct de la populație, însă programul a progresat greu și până la lansarea celei mai recente runde de vânzare de titluri de stat direct populației, prin Trezorerie și Poștă, totalul se situa la circa 1,2 miliarde de lei.

CITEȘTE ȘI Finanțele prelungesc cu o săptămână perioada de subscriere a titlurilor de stat CENTENAR, așteptând ca populația să le cumpere

Obiecivul de a atrage 4 miliarde de lei pe an rămâne, astfel, pentru anul 2019.

Chiar și cu 4 miliarde de lei de la populație, Guvernul nu ar putea suplini nici pe departe rolul din prezent al băncilor și fondurilor de pensii private.

Avertisment pentru Guvern

Măsurile anunțate recent de Ministrul Finanțelor, în coroborare cu legile adoptate în Parlament cu privire la piața creditului vor avea consecințe grave în funcționarea piețelor financiare, iar efectele se vor întoarce ca un bumerang și împotriva statului, avertizează, într-un mesaj comun, economiștii-șefi ai celor mai mari cinci bănci din țară (BCR, Banca Transilvania, BRD, Raiffeisen și Unicredit).

Guvernul este avertizat că se va ajunge la o creștere semnificativă a costurilor de finanțare pentru stat, în primul rând pentru că băncile și fondurile de pensii nu vor mai avea aceeași cerere ridicată pentru titlurile de stat, cum a fost cazul în ultimele 12 luni. Iar în cazul în care aversiunea față de risc de pe piețele globale ar crește semnificativ (mai ales în contextul continuării întăririi politicii monetare în SUA), costul de finanțare pe scadențele medii-lungi ar putea ajunge la peste 6%, caz în care statul se va confrunta cu efectul de bulgăre de zăpadă la nivelul datoriei publice (cum s-a întâmplat și în 2008-2009), putând chiar conduce la necesitatea unui acord de finanțare internațională.