Stimulii introduși de autoritatea de politică monetară a SUA post-criză sunt retrași într-o manieră tot mai accelerată. Deja de pe bilanțul Rezervei Federale Americane au fost îndepărtate titluri de stat în valoare de 152 miliarde dolari și obligațiuni cu acoperiri în ipoteci de 73 miliarde dolari. Din octombrie, viteza de retragere a lichidităților ar urma să urce la 50 miliarde dolari. Investitorii sunt atenți la comportamentul piețelor după retragerea dolarilor care au antrenat creșterile de pe bursă și de pe segmentul bondurilor.
Nu a fost hiperinflația prognozată de alarmiști, iar banca centrală a SUA își retrage banii pompați pentru contracararea crizei. De la căderea băncii americane de investiții Lehman Brothers la jumătatea lui septembrie 2008 și până la finalul acelui an, Rezerva Federală Americană (Fed) a răspuns la implozia creditului privat prin injecții masive de lichiditate care aproape au triplat bilanțul instituției de la aproximativ 800-900 miliarde dolari în perioada pre-criză la 2,3 trilioane dolari.
Dobânzile au fost tăiate la zero, iar din anul 2010 banca centrală a contracarat refluxul capitalului privat prin așa-numitele programe de relaxare cantitativă („quantitative easing” – QE), respectiv achiziții de instrumente financiare din piețele secundare. Dacă la început au fost țintite cu precădere obligațiunile cu acoperiri în ipoteci („mortgage backed securities” – MBS), rămase cu o cerere foarte firavă după declinul pieței imobiliare, ulterior cumpărările băncii centrale au fost în principal direcționate către instrumentele emise de Trezoreria SUA.
Pe vârful din 2016, bilanțul Fed ajunsese la 4,5 trilioane dolari, ceea ce stârnise îngrijorări în piețele externe, proiecțiile extreme fiind acelea că instituția va promova o politică inflaționistă fără cale de întoarcere.
Nu puțini au fost aceia care s-au temut de hiperinflație dezlănțuită în economia reală. Investitorii și-au format convingeri că „tiparnița” băncii centrale va fi acolo oricând pentru intervenții, gata să mențină ridicate prețurile activelor, motor pentru creșterile din piețele de acțiuni și de bonduri.
Este ceva ce a mers și în sensul politicii promovate de bancherii centrali. „Trebuie să părem nebuni”, spunea un reprezentant al Fed-ului din New York încă de la începutul programelor de injecții de lichiditate, subliniind astfel faptul că reaprinderea spiralei inflaționiste pe piețele de active depinde de participarea capitalului privat la acest joc.
Cum merge procesul de retragere a lichidităților
Realitatea este că bancherii centrali nu au fost niciodată nebuni și totdeauna au avut în vedere o retragere măcar parțială a lichidităților. Procesul a fost demarat în luna octombrie a anului trecut și s-a accelerat începând din această vară. În august, Rezerva Federală și-a redus cu 23,7 miliarde dolari deținerile de bonuri de tezaur, pe măsură ce ajungerea la maturitate a unor astfel de titluri nu a fost urmată de reinvestire.
Volumul titlurilor de stat americane de pe bilanțul băncii centrale a SUA a fost redus cu 152 miliarde dolari față de vârf, la de 2,31 trilioane dolari, cel mai coborât nivel din martie 2014 încoace, așa cum se vede pe graficul atașat.
Dinamica este atenuată pe segmentul obligațiunilor cu acoperiri în ipoteci, multe garantate de giganții Frannie Mae, Freddie Mac și Ginnie Mae. În luna august, au fost îndepărtate de pe bilanț astfel de instrumente în echivalent 16 miliarde dolari. De la începutul programului reducerea este de 73 miliarde dolari, la 1,70 trilioane dolari, însă pe graficul multianual, această retragere de stimuli este greu perceptibilă.
Rezerva Federală Americană se depărtează de zona unei politici monetare ultrarelaxate care a caracterizat anii post-criză și care a început cu ridicări ale dobânzii de politică monetară. Cererea din piețele secundare de obligațiuni pare a compensa cu brio refluxul lichidității injectate anterior de banca centrală.
Ritmul de reducere a bilanțului Fed ar urma să se accelereze la 50 de miliarde dolari pe lună, până la finalul anului fiind preconizat un declin de 420 miliarde dolari al activelor totale deținute. Ulterior, Rezerva Federală ar urma să îndepărteze în fiecare an instrumente financiare în valoare de câte 500 miliarde dolari, până la „normalizarea” adecvată a bilanțului. Din anul 2008 și până în prezent, Produsul Intern Brut al SUA a crescut cu 38%, la 20,4 triloane dolari, de la 14,8 trilioane dolari, ceea ce înseamnă că pentru echivalentul din vârful de criză de 892 miliarde dolari, acum bilanțul Fed „normalizat” ar trebui să fie de 1,23 trilioane dolari.
